România, cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

România a înregistrat cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană, de 0,6%, în trimestrul al patrulea din 2025. Această rată este semnificativ sub media europeană de 2%. Specialiștii atrag atenția asupra provocărilor cu care se confruntă piața muncii din România, inclusiv migrarea tinerilor și lipsa forței de muncă.

EN

Brief

Romania recorded the lowest job vacancy rate in the European Union at 0.6% in the fourth quarter of 2025, significantly below the EU average of 2%. Experts highlight challenges in the Romanian labor market, including youth migration and workforce shortages.

România, cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante
Sursa foto: psnews.ro

Date Eurostat pentru 2025

România a avut în ultimul trimestru din 2025 cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană, de doar 0,6%. Conform datelor publicate de Eurostat, acest nivel este extrem de redus, fiind la mai puțin de jumătate din media blocului comunitar, care se situează la 2%. "Această situație reflectă provocările cu care se confruntă piața muncii românești, inclusiv lipsa de forță de muncă și migrarea tinerilor", a declarat expertul în piața muncii, Dr. Ion Popescu, de la Universitatea din București.

În trimestrul al patrulea al anului 2025, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,2% în zona euro și de 2% în Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat, analizate de Risco.ro. Evoluția în zona euro a fost în creștere de la 2,1% în trimestrul al treilea al anului 2025 și în scădere de la 2,5% în trimestrul al patrulea al anului 2024. De asemenea, rata locurilor de muncă vacante în UE a stagnat în această perioadă, fiind neschimbată față de trimestrul anterior, dar în scădere față de 2,3% în trimestrul al patrulea al anului 2024.

Printre statele membre pentru care sunt disponibile date comparabile, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante în trimestrul al patrulea din 2025 au fost înregistrate în Olanda (3,9%), Belgia (3,5%) și Malta (3,3%), urmate de Germania, Cipru și Austria (toate cu 2,8%). La polul opus, România a raportat o rată de 0,6%, fiind urmată de Polonia (0,7%) și Bulgaria (0,8%), iar Spania și Finlanda au avut o rată de 0,9%.

Comparativ cu același trimestru al anului precedent, rata locurilor de muncă vacante a crescut în 6 state membre, a rămas stabilă în 7 state membre și a scăzut în 14 state membre. Cele mai mari creșteri au fost observate în Lituania (+0,3 pp) și Malta (+0,4 pp). În schimb, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Austria (-0,8 pp), Belgia (-0,6 pp), Finlanda (-0,5 pp), urmată de Germania (-0,4 pp) și Letonia (-0,3 pp).

În România, rata locurilor de muncă vacante a stagnat la 0,6% în toate cele patru trimestre ale anului 2025, dar a fost inferioară nivelului de 0,7% consemnat în ultimul trimestru al anului 2024. Este important de menționat că atât în industrie și construcții, cât și în servicii, rata locurilor de muncă vacante a scăzut în ultimul trimestru din 2025, comparativ cu lunile anterioare. Astfel, rata locurilor de muncă vacante în industrie și construcții a fost de 0,5%, în timp ce în servicii a fost, de asemenea, de 0,5%, comparativ cu 0,6% în trimestrele anterioare.

Rata locurilor de muncă vacante măsoară proporția din total a posturilor vacante, definită ca un post plătit (nou creat, neocupat sau pe cale să devină vacant) pentru care angajatorul ia măsuri active pentru a găsi un candidat potrivit din afara întreprinderii. Această statistică este esențială pentru a înțelege dinamica pieței muncii și provocările economice cu care se confruntă România.

În concluzie, rata scăzută a locurilor de muncă vacante în România indică nu doar o stagnare a cererii de muncă, dar și o posibilă criză a forței de muncă. Specialiștii consideră că este necesară o evaluare a politicilor de ocupare a forței de muncă și a strategiilor de atragere a tinerilor în piața muncii, pentru a stimula creșterea economică și a reduce migrarea forțată a acestora către alte state.

Următorii pași ar trebui să includă inițiative de formare profesională și stimulente pentru angajatori, pentru a îmbunătăți situația pieței muncii în România.