Profesorii intră în grevă japoneză
Conflictul a izbucnit la Universitatea din București, unde cadrele didactice au anunțat că vor intra în grevă japoneză începând cu 18 martie 2026, ca reacție la deciziile recente ale Consiliului de Administrație. Acestea impun praguri minime de studenți pentru ca un program de studii să poată funcționa, iar programele care nu ating aceste cifre sau care au o rată mare de abandon sunt clasificate drept „programe cu risc” și pot fi supuse desființării. Potrivit lui Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii și cadru didactic la universitate, aceste măsuri afectează diversitatea culturală și academică a instituției, în special specializările dedicate minorităților etnice.
Profesorii subliniază că această abordare bazată pe profit lovește în special programele care nu sunt rentabile din punct de vedere economic, dar care sunt esențiale pentru păstrarea diversității culturale. De exemplu, specializările în limbile romani, maghiară, ebraică, ucraineană sau sârbească riscă să fie eliminate, ceea ce, conform cadrelor didactice, ar constitui o pierdere semnificativă pentru patrimoniul educațional al României. Aceștia consideră că funcția unei universități publice ar trebui să fie de a promova inclusiv domeniile de nișă, nu de a le desființa.
Decizia Consiliului de Administrație a fost adoptată în noiembrie 2025 și a generat un val de nemulțumire în rândul profesorilor. Acestea reclamă că regula care interzice organizarea unei a doua sesiuni de admitere, dacă nu s-au ocupat 66% din locuri în prima etapă, este arbitrară și discriminatorie. Madeea Axinciuc, cadru didactic universitar, a declarat: „Cum asigură Universitatea rentabilitatea? Distrugând programele”, evidențiind astfel contradicția dintre obiectivele educaționale și cele financiare.
Delia Grigore, alt cadru didactic, a subliniat caracterul „abuziv” al acestor măsuri, afirmând că, în loc să fie eliminate, programele fragile ar trebui sprijinite. „Când un membru al familiei este bolnav, nu îl îngropi, îl duci la medic”, a afirmat aceasta, sugerând că universitatea ar trebui să investească în programele vulnerabile, nu să le desființeze.
Reacțiile din comunitatea academică au fost rapide, iar cadrele didactice au organizat o conferință de presă pe 17 martie, unde au criticat dur deciziile conducerii. Aceștia au prezentat un memoriu adresat conducerii universității, cerând retragerea sau modificarea acestor măsuri. Dacă nu vor fi ascultați, profesorii au avertizat că vor acționa în instanță, considerând că drepturile minorităților naționale sunt afectate și că se încalcă legislația privind accesul la educație.
Cadrele didactice se tem că, fără o schimbare semnificativă a politicii universitare, Universitatea din București va pierde programe valoroase, ceea ce ar afecta diversitatea academică și, implicit, identitatea culturală a României. Aceasta ar putea avea un impact negativ nu doar asupra studenților, ci și asupra întregii societăți, care se bazează pe o educație diversificată și inclusivă. În concluzie, profesorii fac apel la conducerea universității pentru a reconsidera aceste măsuri, subliniind că o educație de calitate trebuie să integreze toate domeniile, inclusiv pe cele de nișă care nu sunt profitabile.
În fața acestor provocări, viitorul programelor de studiu din Universitatea din București rămâne incert, iar cadrele didactice se pregătesc pentru o luptă mai amplă în apărarea diversității și calității educaționale.