Apel public pentru modificări legislative
Asociația de procurori AMASP a transmis miercuri, 18 martie 2026, un apel public către Guvern, Ministerul Justiției și președintele Nicușor Dan, cerând eliminarea expertizei financiare din dosarele de evaziune fiscală, impusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit comunicatului, expertiza financiară obligatorie prelungește durata dosarelor penale, generează costuri ridicate și conferă o importanță disproporționată expertului fiscal. "Această măsură impune o povară inutilă asupra sistemului judiciar și afectează eficiența luptei împotriva evaziunii fiscale," a declarat un reprezentant al asociației.
În apelul său, AMASP subliniază că măsura a fost susținută de 118 procurori din diverse instituții, inclusiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchete de pe lângă curți de apel, tribunale și judecătorii, precum și de procurori din cadrul Parchetului European și Direcția Națională Anticorupție. Aceștia argumentează că actuala reglementare contravine principiilor Codului de procedură penală, care garantează libertatea organelor judiciare de a aprecia necesitatea și oportunitatea fiecărui mijloc de probă.
Legea nr. 241/2005, modificată prin Legea nr. 126/2024, stipulează că prejudiciul cauzat de infracțiunile de evaziune fiscală trebuie să fie determinat în urma unei expertize de specialitate. Această formulare transformă expertiza dintr-un mijloc de probă facultativ în una obligatorie, ceea ce creează riscuri semnificative pentru legalitatea rechizitoriului. Procurorii susțin că astfel se ajunge la o rigiditate în anchetele penale, în care expertiza fiscală devine un filtru esențial, afectând interpretarea și coroborarea probelor de către judecători și procurori.
Efectele negative ale acestei reglementări sunt evidente: procedurile penale se prelungesc, iar costurile pentru Ministerul Public cresc semnificativ, expertizele fiscale ajungând la câteva mii de euro per lucrare. De exemplu, în situații simple, cum ar fi evaziunea fiscală prin eludarea plății TVA, determinarea prejudiciului poate fi o simplă operațiune aritmetică. Totuși, obligarea la efectuarea unei expertize complexe în aceste cazuri este considerată disproporționată.
Mai mult, procurorii avertizează că nerespectarea formală a efectuării expertizei poate duce la restituirea cauzelor la parchete, ceea ce ar afecta grav eficiența urmăririi penale. Într-un interviu din decembrie 2025, procurorul-șef al Parchetului European a declarat că în multe țări europene, expertiza fiscală nu este o cerință obligatorie, confirmând astfel că determinarea prejudiciului este o procedură standard, realizabilă de autoritățile fiscale și judiciare fără expertiză.
În concluzie, AMASP solicită urgent modificarea dispozițiilor legale menționate, astfel încât expertiza să devină un mijloc de probă facultativ, supus liberului apreciere al organelor judiciare. Scopul legii privind evaziunea fiscală trebuie să rămână recuperarea rapidă a prejudiciilor aduse bugetului de stat și sancționarea proporțională a faptelor de evaziune, în cadrul unui proces penal echitabil, bazat pe libera apreciere a probelor.
Acest apel reflectă o preocupare largă în rândul procurorilor de a îmbunătăți eficiența sistemului judiciar și de a asigura o aplicare corectă a legii în domeniul evaziunii fiscale.
Rămâne de văzut cum vor răspunde autoritățile la aceste solicitări și ce măsuri vor fi implementate în viitor pentru a sprijini combaterea evaziunii fiscale în România.