Critici severe la adresa Dianei Buzoianu
O nouă moțiune simplă a fost depusă în Senat, vizând activitatea ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Demersul a fost inițiat de Grupul parlamentar PACE – Întâi România și a fost transmis oficial conducerii Senatului. Potrivit textului transmis conducerii Senatului, inițiatorii se bazează pe cadrul legal prevăzut de regulamentul instituției. "În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat Bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României", au transmis semnatarii documentului. Titlul moțiunii are un caracter puternic critic și politic, reflectând poziția inițiatorilor față de politicile promovate de ministrul Mediului. Grupul PACE – Întâi România afirmă că moțiunea este susținută de cel puțin o pătrime din numărul total al senatorilor, condiție necesară pentru inițierea unei astfel de proceduri parlamentare. "Procedura a fost inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate", au precizat aceștia. Documentul este semnat, în numele inițiatorilor, de senatorul Ninel Peia, care deține funcția de chestor al Senatului și este membru al grupului parlamentar care a promovat moțiunea.
Moțiunea simplă este un instrument parlamentar prin care activitatea unui membru al Guvernului poate fi supusă dezbaterii și criticii în plenul Senatului. Adoptarea unei astfel de moțiuni nu duce automat la demiterea ministrului vizat, însă are un impact politic semnificativ și poate genera presiune publică asupra acestuia. După depunere, moțiunea urmează să fie analizată de Biroul Permanent al Senatului, care stabilește calendarul dezbaterii și votului.
Noua moțiune, inițiată de senatorul Ninel Peia și grupul PACE – Întâi România, vine după un vot de neîncredere exprimat deja în Senat în decembrie 2025, invocat chiar în textul documentului. Unul dintre principalele capete de acuzare este blocarea unor proiecte energetice, în special hidrocentrale: „Ministerul Mediului a devenit o fortăreață a blocajului”, se arată în textul moțiunii. Autorii susțin că investiții aproape finalizate, precum cele de pe Valea Jiului sau barajul Răstolița, sunt ținute pe loc de avize de mediu și studii suplimentare. Acest lucru este prezentat drept „nu ecologism, este sabotaj economic pur.”
Aici e, de fapt, una dintre marile linii de conflict din mandat: dezvoltare vs. protecția mediului, o dezbatere care apare constant și la nivel european. Un alt punct sensibil este criza apei din Prahova și Dâmbovița, unde moțiunea susține că peste 100.000 de oameni au fost afectați: „zeci de mii de familii să descopere că apa de la robinet este o otravă chimică”. Textul acuză ministerul că a reacționat târziu și mai degrabă la presiunea publică decât preventiv. Din punct de vedere jurnalistic, acesta este probabil cel mai „vândabil” cap de acuzare – pentru că are impact direct asupra populației.
Moțiunea atacă și modul în care ar fi fost conduse instituțiile din subordine: „loialitatea față de partid valorează mai mult decât deceniile de experiență în teren”. Mai mult, sunt invocate numiri politice și tensiuni cu silvicultorii, ceea ce sugerează un conflict deschis între minister și o parte a aparatului tehnic. Pe zona de mediu propriu-zisă, documentul vine cu un indicator cheie: „rata de colectare selectivă în România a stagnat la un penibil 7%”. Acesta este folosit pentru a susține ideea că politicile ministerului sunt mai mult declarative decât eficiente. Problema deșeurilor și a reciclării este, de altfel, un punct sensibil recurent în toate guvernele recente.
Dincolo de acuzațiile punctuale, moțiunea are o miză politică clară: delegitimarea completă a ministrului. Autorii vorbesc despre „un precedent periculos pentru democrația românească” și cer explicit demiterea: „un ministru care trebuie să plece imediat”. Depunerea moțiunii vine într-un context tensionat în jurul Ministerului Mediului, unde deciziile și politicile publice au generat reacții divergente în spațiul politic. Criticile formulate de inițiatori, reflectate inclusiv în titlul documentului, indică o abordare politică dură și o contestare frontală a direcției asumate de ministru. După înregistrarea oficială, moțiunea va intra în procedura parlamentară standard. Aceasta presupune prezentarea în plen, dezbaterea și votul senatorilor.
Rezultatul votului va indica nivelul de susținere sau de contestare politică a activității ministrului Mediului în Senat.