Declinul producției interne de petrol
România se confruntă cu o criză a resurselor de petrol, având în vedere că, după 1990, a pierdut treptat statutul de producător important și a devenit din ce în ce mai dependentă de importuri. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2025, producția internă de țiței a scăzut cu 7,5%, acoperind doar 22% din necesarul național de consum. "Situația este alarmantă, iar măsurile trebuie să fie imediate pentru a evita o dependență și mai mare de resursele externe", a declarat un expert al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Declinul producției de țiței din România este evident, având în vedere că, în ultimele decenii, producția a scăzut de aproape trei ori. Dacă în 1990 România producea aproximativ 14 milioane de tone de țiței, această cifră a ajuns în 2025 la doar 3,1 milioane de tone, conform datelor INS. Acest declin se datorează în principal epuizării zăcămintelor existente, dar și lipsei investițiilor în noi exploatări.
Geologii afirmă că multe dintre zăcămintele exploatate intensiv se apropie de epuizare, iar costurile mari de întreținere pentru sondele mai vechi au descurajat companiile să investească în noi proiecte. De asemenea, regimul fiscal considerat neatractiv a contribuit la stagnarea sectorului. "Pentru a revitaliza producția de petrol, este nevoie de un cadru legislativ care să încurajeze investițiile", a declarat Dr. Mihai Bădescu, expert în resurse energetice.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale a emis, în ultimii ani, zece permise de prospecțiune pentru patru companii private. Aceste permise vizează perimetre de explorare în zone precum Muntenia, Moldova, Banat, Crișana și Marea Neagră. Totuși, chiar dacă se descoperă zăcăminte importante, procesul de exploatare va necesita timp considerabil pentru a deveni operațional.
Pe lângă problemele de producție, România se confruntă și cu o creștere alarmantă a prețurilor la carburanți. Miercuri, 18 martie 2026, prețul la benzină și motorină a crescut din nou în orașe mari precum București, Cluj, Timișoara, Iași și Constanța, motorina premium apropiindu-se de pragul de 10 lei per litru. Această situație a stârnit nemulțumiri în rândul consumatorilor, care se tem de costurile tot mai mari ale transportului și, implicit, ale vieții cotidiene.
Comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România are o dependență mai mare de importurile de țiței, în condițiile în care majoritatea țărilor europene au reușit să-și diversifice sursele de aprovizionare. De exemplu, conform Eurostat, în 2025, România a importat 78% din necesarul de țiței, în timp ce alte țări din regiune au reușit să mențină o proporție mai mare de producție internă.
Criticii guvernului susțin că măsurile adoptate până acum sunt insuficiente și că este nevoie de o abordare mai proactivă în domeniul explorării și exploatării resurselor de petrol. "Nu putem continua să ignorăm semnalele de alarmă. Este necesară o strategie națională coerentă pentru a revitaliza sectorul energetic", a adăugat Dr. Bădescu.
În concluzie, România se află într-o situație dificilă în ceea ce privește producția de țiței, cu o dependență tot mai mare de importuri și cu zăcăminte interne în declin. Autoritățile sunt chemate să ia măsuri urgente pentru a revitaliza sectorul și a reduce impactul economic asupra consumatorilor. Este esențial să se identifice noi surse de țiței și să se creeze un mediu favorabil pentru investiții în acest domeniu.
În lipsa unor măsuri eficiente, România riscă să devină și mai vulnerabilă în fața fluctuațiilor pieței internaționale de energie.