Derapaje în comisia bugetului
În data de 17 martie 2026, la Comisia pentru buget-finanțe din Parlamentul României, au avut loc momente de tensiune între deputatul PSD Adrian Câciu și președinta comisiei, Gabriela Horga. Câciu a izbucnit în strigate și a bătut cu pumnul în masă, cerând un răspuns la întrebările sale legate de bugetul Ministerului Transporturilor. "Controlați-vă!", i-a răspuns Horga, subliniind lipsa de argumente din partea acestuia. Această confruntare a fost surprinsă în timpul dezbaterilor legate de datoriile companiilor de stat la bugetul de stat, în contextul în care PSD solicită recuperarea arieratelor pentru a susține pachetul de ajutoare sociale.
Potrivit Ministerului Finanțelor, datoriile acumulate de companiile din subordinea Ministerului Transporturilor au crescut cu 15% în ultimul an, ajungând la aproximativ 2 miliarde de lei în 2025. Câciu a declarat că responsabilitatea pentru recuperarea acestor arierate revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), condusă de un reprezentant al PNL. "Arieratele se recuperează de ANAF, nu de ministrul Transporturilor", a afirmat Câciu, încercând să sublinieze lipsa de acțiune a guvernului în acest sens.
Gabriela Horga, senator PNL, a reacționat vehement la acuzațiile lui Câciu, afirmând că acesta minte cu privire la bugetul Ministerului Transporturilor și că atacurile sale personale sunt inacceptabile. "Noi discutăm despre finanțarea acestui pachet social, iar dumneavoastră continuați să răspândiți neadevăruri", a spus Horga, cerând un ton mai civilizat în dezbateri. Această dispută a fost un exemplu clar al tensiunilor politice existente în Parlament, în special între PSD și PNL, în contextul discuțiilor despre bugetul național.
La finalul ședinței, Horga a declarat că derapajele comportamentale ale lui Câciu ar trebui sancționate. "Trebuie să folosim argumente, nu jigniri. Reacțiile de acest gen sunt rezultatul lipsei de soluții", a adăugat ea. De asemenea, a subliniat că astfel de comportamente nu fac decât să afecteze imaginea Parlamentului. Este evident că tensiunile dintre partidele politice continuă să escaladeze, cu un impact direct asupra desfășurării activităților legislative.
Această situație nu este un caz izolat. În trecut, au existat numeroase incidente în Parlament, unde disputele verbale au degenerat în conflicte deschise. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică din 2025, 30% dintre români consideră că Parlamentul nu reușește să își îndeplinească rolul de reprezentare a intereselor cetățenilor din cauza acestor scandaluri. Comparativ cu anii anteriori, se observă o creștere semnificativă a neîncrederii în instituțiile politice.
Criticii acestei situații afirmă că astfel de comportamente nu sunt doar neprofesionale, ci și dăunătoare pentru democrația românească. "Parlamentarii ar trebui să fie exemple de civism și respect față de colegi și față de cetățeni", a declarat un analist politic din București. În ciuda acestei critici, se pare că tensiunile vor continua, iar incidentele de acest tip pot duce la o deteriorare și mai mare a încrederii publicului în instituțiile statului.
În concluzie, scandalul din Comisia pentru buget-finanțe subliniază problemele de comunicare și de respect care există în prezent în Parlamentul României. Este esențial ca aleșii să regândească modalitățile de comunicare și să se concentreze pe soluții constructive, în loc de atacuri personale.
Cu alegerile viitoare în vedere, partidele ar trebui să își reevalueze strategiile și să prioritizeze dialogul pentru a restaura încrederea cetățenilor în procesul legislativ.