Insula Kharg și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Tensiunile din Golful Persic cresc, iar insula Kharg devine un punct central în strategia militară a SUA. Administrația Trump analizează opțiuni de capturare a acesteia pentru a afecta economia iraniană, dar există riscuri majore de represalii. În paralel, se formează o coaliție internațională pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz.

EN

Brief

Tensions in the Persian Gulf are escalating, with Kharg Island central to US military strategy. The Trump administration is considering capturing it to impact Iran's economy, though significant retaliation risks exist. Concurrently, an international coalition is forming to reopen the Strait of Hormuz.

Insula Kharg și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu
Sursa foto: ziare.com

Tensiuni și strategii militare

Tensiunile din Golful Persic cresc rapid, iar administrația de la Washington analizează scenarii care ar putea schimba radical cursul confruntării cu Iranul. În centrul acestor discuții se află insula iraniană Kharg, punct esențial pentru exporturile de petrol ale Teheranului și, implicit, pentru echilibrul energetic global. Surse din rândul oficialilor americani citate de Axios afirmă că președintele SUA, Donald Trump, ia în calcul inclusiv capturarea acestei insule strategice dacă blocada din Strâmtoarea Ormuz va continua.

Insula Kharg, un mic recif de corali situat în nordul Golfului Persic, reprezintă unul dintre cele mai importante noduri energetice ale Iranului. Aproximativ 90% din exporturile de petrol ale țării tranzitează acest terminal, ceea ce transformă insula într-un punct strategic major în orice scenariu militar sau economic. Potrivit unor oficiali americani citați de Axios, liderul de la Casa Albă analizează posibilitatea unei operațiuni de capturare a insulei dacă petrolierele vor rămâne blocate în Golful Persic din cauza blocadei impuse de Iran în Strâmtoarea Ormuz. O astfel de intervenție ar presupune însă desfășurarea de trupe americane la sol.

În interiorul administrației americane există voci care consideră că o asemenea acțiune ar lovi decisiv economia iraniană. Un oficial american a explicat că ideea îl atrage pe Donald Trump deoarece ar produce „un knock-out economic al regimului”, prin tăierea unei surse esențiale de finanțare pentru autoritățile de la Teheran. Chiar și așa, scenariul este privit cu prudență în interiorul administrației. O operațiune militară asupra insulei ar putea declanșa represalii din partea Iranului, inclusiv atacuri asupra infrastructurii petroliere din statele vecine din Golf, în special din Arabia Saudită. „Există riscuri mari. Există beneficii mari. Președintele nu a luat încă o astfel de decizie și nu spunem că o va lua”, a declarat unul dintre interlocutorii publicației. Același oficial a subliniat însă că Trump „nu are de gând să aștepte pur și simplu și să le permită iranienilor să dicteze ritmul conflictului”.

Un alt oficial familiarizat cu situația a explicat că blocada din Strâmtoarea Ormuz limitează sever exporturile de petrol din regiune, ceea ce complică orice perspectivă de încheiere a conflictului. Potrivit acestuia, atâta timp cât restricțiile persistă, Trump „nu va putea încheia războiul, chiar dacă ar vrea”.

În paralel cu analiza opțiunilor militare, Casa Albă încearcă să construiască o coaliție internațională care să asigure redeschiderea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit mai multor surse citate de Axios, administrația Trump speră să anunțe formarea acestei alianțe chiar în cursul acestei săptămâni. În weekendul 14–15 martie, președintele american și oficiali de rang înalt din administrația sa au purtat o serie intensă de discuții cu parteneri din Europa, Orientul Mijlociu și Asia. „Au fost două zile de weekend pline de activitate diplomatică între Statele Unite și aliații europeni, din Orientul Mijlociu și din Asia”, a declarat o sursă apropiată negocierilor.

Deocamdată, efortul Washingtonului se concentrează pe obținerea sprijinului politic al partenerilor, urmând ca detaliile operaționale să fie stabilite ulterior. Chestiuni ca „cine va trimite ce și când” urmează să fie clarificate într-o etapă ulterioară a negocierilor. În mod ideal, membrii coaliției ar urma să contribuie cu nave militare, drone și capacități de comandă și control pentru securizarea traficului naval.

Într-o declarație făcută jurnaliștilor la bordul aeronavei prezidențiale Air Force One, Donald Trump a afirmat că Washingtonul discută deja cu mai multe state despre patrularea strâmtorii. „Discutăm cu alte țări despre patrularea strâmtorilor. Ar fi bine să avem și alte state alături de noi în această misiune. Noi vom ajuta. Primim un răspuns bun”, a spus liderul american.

Trump a precizat că Statele Unite au contactat șapte țări pentru această inițiativă și că unele au refuzat deja să participe. Potrivit acestuia, misiunea ar urma să fie limitată deoarece Iranul mai dispune de „foarte puțină putere de foc”. Președintele american a lansat și un apel direct către statele care depind de petrolul din regiune. „Cea mai mare parte a acestui petrol nu este al nostru — merge către alte țări. Așa că, dacă îl vor și dacă vor ca prețul să scadă, trebuie să contribuie și ele”, a explicat un oficial al administrației.

Escaladarea tensiunilor vine după ce Donald Trump a anunțat că armata americană a lansat, pe 14 martie, „una dintre cele mai puternice lovituri din istoria Orientului Mijlociu” asupra unor obiective militare de pe insula Kharg. Președintele american a susținut că toate țintele militare vizate au fost distruse. Versiunea este însă contestată de Iran.

Corpul Gărzilor Revoluției Islamice a transmis că infrastructura petrolieră a insulei nu a fost afectată de atacuri.