Date financiare recente
Datoria externă totală a României a crescut în luna ianuarie 2026 cu 1,9 miliarde de euro, ajungând la 229,3 miliarde de euro, conform datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). "Această creștere reflectă dinamica economică actuală și influențele externe asupra economiei românești", a declarat un oficial al BNR.
Potrivit datelor BNR, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 977 de milioane de euro în ianuarie 2026, comparativ cu 1.032 milioane euro în aceeași lună a anului 2025. În structura acestui deficit, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro. Balanţa veniturilor primare a avut o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 429 milioane euro în ianuarie 2026, o ușoară creștere comparativ cu 417 milioane euro în ianuarie 2025. Dintre acestea, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au ajuns la 488 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 59 milioane euro.
În ceea ce privește structura datoriei externe, datoria pe termen lung a însumat 181,7 miliarde de euro la 31 ianuarie 2026, marcând o creștere de 1,3% față de 31 decembrie 2025. Pe de altă parte, datoria externă pe termen scurt a fost de 47,6 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de sfârșitul anului anterior.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 11,8% în ianuarie 2026, comparativ cu 17,2% în anul 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat la valoarea reziduală cu rezervele valutare la BNR, a fost de 109,6% la 31 ianuarie 2026, în creștere față de 104,8% la 31 decembrie 2025. Aceste date sugerează o îmbunătățire a capacității României de a-și gestiona datoria externă, dar și o dependență continuă de finanțarea externă.
Experții economici atrag atenția asupra importanței monitorizării acestor indicatori. "Creșterea datoriei externe poate avea implicații pe termen lung asupra stabilității economice", a declarat Dr. Ioana Popescu, expert în economie la Universitatea din București. De asemenea, alți analiști subliniază că o parte din această datorie poate fi asociată cu investiții esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii.
În comparație cu alte state din Uniunea Europeană, România se află într-o situație mixtă. Deși datoria externă a crescut, gradul de acoperire cu rezervele valutare rămâne relativ sănătos. De exemplu, conform datelor Eurostat, țări precum Polonia și Ungaria au înregistrat, de asemenea, creșteri ale datoriilor externe, dar cu niveluri variate de acoperire.
Criticii subliniază, totuși, riscurile asociate unei datorii externe în creștere. "Este esențial ca România să-și concentreze eforturile pe îmbunătățirea competitivității interne și reducerea dependenței de împrumuturile externe", a adăugat Dr. Andrei Mihăilescu, analist financiar.
În concluzie, creșterea datoriei externe a României cu 1,9 miliarde de euro în ianuarie 2026 reflectă provocările economice curente, dar și oportunitățile de investiții. Monitorizarea continuă a acestui indicator va fi crucială pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
Pe termen scurt, autoritățile vor trebui să se concentreze pe consolidarea rezervei valutare și pe atragerea de investiții durabile pentru a gestiona proactiv datoria externă.