Blocaj în cazul adjuncților DIICOT
Procurorul Viorel Cerbu, propus de ministrul Justiției, Radu Marinescu, la șefia Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a primit luni, 16 martie 2026, un aviz pozitiv de la Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu un vot unanim de 6 la 0. Conform legislației în vigoare, acest aviz este consultativ, iar documentul va fi înaintat ministrului Justiției și, ulterior, președintelui Nicușor Dan pentru numirea în funcție. "Cred că DNA are capacitatea operațională necesară, dar nu este suficient", a declarat Cerbu în timpul audierii.
În aceeași ședință, nominalizările lui Alex Florența, propus adjunct la DIICOT, și Marius Voineag, propus adjunct la Parchetul General, au rămas fără aviz, votul înregistrat fiind de 3 la 3. Aceasta este a doua oară consecutiv când secția de procurori nu reușește să ofere un aviz pentru cei doi. Aceștia au renunțat la candidaturile pentru funcțiile pe care le dețin și au optat pentru o rocadă, depunându-și candidaturile pentru posturi de adjunct în alte parchete.
Potrivit legii, Secția pentru procurori a CSM este obligată să reia votul în termen de 30 de zile de la înregistrarea balotajului inițial, care a avut loc pe 12 martie 2026. Dacă balotajul se menține, ministrul Justiției poate trimite propunerile către președinte și fără avizul CSM. Viorel Cerbu, în vârstă de 58 de ani, are o vastă experiență în domeniu, având în vedere că a fost adjunctul actualului șef al DNA, Marius Voineag, timp de trei ani.
În timpul audierii, Viorel Cerbu a fost întrebat despre calitatea persoanelor trimise în judecată și despre funcționarea structurilor teritoriale ale DNA. "Ca procuror exigent, nu pot fi empatic cu infractorii", a declarat el, subliniind că instabilitatea cadrului legislativ reprezintă o problemă majoră în sistemul de justiție. Cerbu a menționat că "camera preliminară nu este o instituție funcțională", adăugând că există dosare care stau în așteptare de până la patru ani.
Un alt aspect important pe care l-a adus în discuție Cerbu este necesitatea restabilirii încrederii între DNA și magistrați, afirmând că "există percepții care au generat îndoieli cu privire la legalitatea procedurilor". Vicepreședintele CSM, Bogdan Stanciu, a insistat asupra acțiunii imediate, întrebându-l pe Cerbu dacă ar fi mai bine să acționeze acum sau să aștepte clarificarea problemelor.
Cerbu a răspuns că este necesară o discuție deschisă și aplicată pentru a aborda aceste subiecte. În cariera sa, Cerbu a avut numeroase controverse, fiind implicat în anchete de mare amploare, inclusiv cele legate de judecători și de corupție. De exemplu, a instrumentat dosarul judecătoarelor Viorica Dinu și Antonela Costache, care au fost condamnate pentru luare de mită.
Pe lângă realizările sale, cariera lui Cerbu a fost marcată și de momente dificile, cum ar fi refuzul fostului președinte Traian Băsescu de a-i reînnoi mandatul de adjunct al Secției de Combatere a Corupției, în ciuda susținerii de către șeful DNA de la acea vreme, Daniel Morar. Această decizie a fost explicată de Băsescu printr-o "dublă neîncredere".
În concluzie, avizul pozitiv obținut de Viorel Cerbu pentru conducerea DNA marchează un moment important în justiția românească, în contextul în care provocările legate de corupție și de încrederea publicului în instituțiile judiciare continuă să fie teme centrale. Următorii pași implicați în acest proces vor depinde de reacțiile ministerului Justiției și de deciziile președintelui.
Cerbu va trebui să colaboreze eficient cu celelalte instituții ale statului pentru a îmbunătăți imaginea DNA și pentru a aborda problemele structurale menționate în timpul audierii.
Aceasta va fi o provocare majoră, având în vedere istoricul și provocările cu care se confruntă sistemul judiciar din România.