Sondaj INSCOP 2026
Românii susțin reprezintă subiectul principal al acestui articol. Majoritatea românilor consideră că o reformă administrativ-teritorială ar putea îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, arată Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VIII-a, realizat în perioada 2–6 martie 2026. Sondajul este realizat lunar de INSCOP Research, la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, și își propune să aducă în dezbaterea publică teme relevante pentru viitorul politicilor publice din România.
Potrivit datelor cercetării, 59,3% dintre respondenți cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, o ușoară creștere față de 58,1% înregistrat în mai 2024. În schimb, 36,5% consideră că o astfel de reformă nu ar avea acest efect, iar 4,3% nu au oferit un răspuns. Susținerea pentru reformă este mai ridicată în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, precum și al celor cu studii superioare. Pe de altă parte, scepticismul este mai pronunțat în rândul votanților AUR, al tinerilor sub 30 de ani și al persoanelor cu educație primară.
Sondajul arată că sprijinul pentru reformă se menține chiar și atunci când este menționată explicit posibilitatea comasării unor localități. Astfel, 60,8% dintre respondenți cred că o astfel de măsură ar putea îmbunătăți serviciile publice, față de 58,6% în mai 2024. La polul opus, 35,1% dintre participanți consideră că această măsură nu ar aduce beneficii, iar 4,1% nu au oferit un răspuns. Susținerea pentru comasare este mai ridicată în rândul votanților PSD, PNL și USR, al bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din București. În schimb, opoziția este mai frecventă în rândul votanților AUR, al persoanelor cu vârste între 45 și 59 de ani și al celor cu educație primară.
De asemenea, 60,1% dintre români au o părere bună despre înființarea unor regiuni administrative care să reunească mai multe județe, procent în creștere față de 55,7% în mai 2024. Aproximativ 34,8% au o opinie negativă, iar 5,1% nu au răspuns. Această idee este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de bărbați, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și de locuitorii din București. În schimb, o opinie mai degrabă negativă apare mai frecvent în rândul femeilor, al persoanelor între 45 și 59 de ani și al locuitorilor din orașele mici.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că rezultatele indică o disponibilitate a publicului pentru schimbări structurale ale administrației. „Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP sugerează că reforma administrativ-teritorială beneficiază de o majoritate stabilă de susținere, iar faptul că sprijinul se menține chiar și atunci când este menționată explicit comasarea localităților indică o disponibilitate a publicului pentru schimbări structurale ale administrației. Acceptarea ideii de regiuni care să unească mai multe județe confirmă că o parte importantă a opiniei publice este deschisă unor formule de reorganizare mai ample ale statului”, a declarat Remus Ștefureac.
Potrivit acestuia, sondajul indică existența „unei feronțe de legitimitate pentru reforma administrativ-teritorială”. Datele au fost colectate în perioada 2–6 martie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe baza unui chestionar. Eșantionul a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, fiind stratificat după sex, vârstă și ocupație. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Tema reorganizării administrativ-teritoriale este discutată în România de mai mulți ani, în condițiile în care actuala structură administrativă datează din 1968. În Parlament există cel puțin o inițiativă legislativă care propune modificarea acestei structuri administrative. Un proiect depus de deputatul USR Alin Apostol propune reorganizarea administrativ-teritorială a României prin consolidarea localităților și reorganizarea județelor pe baza celor opt regiuni de dezvoltare existente. Inițiativa prevede criterii minime de populație pentru unitățile administrativ-teritoriale, precum și crearea unei Comisii Naționale pentru Reorganizarea Teritorială care să elaboreze o strategie de reorganizare a statului.
Proiectul include și o reformă a administrației Capitalei, prin desființarea sectoarelor Bucureștiului și administrarea orașului de către o singură primărie, după modelul unor mari metropole europene. În locul sectoarelor ar urma să fie create districte teritoriale fără personalitate juridică, iar la nivel regional ar urma să fie constituită Zona Metropolitană București–Ilfov, coordonată de un Consiliu Metropolitan. Susținătorii inițiativei afirmă că reforma ar reduce birocrația, ar crește eficiența administrativă și ar permite o dezvoltare mai coerentă a marilor regiuni urbane.
Deocamdată însă, proiectul rămâne blocat în Parlament, în timp ce Republica Moldova a trecut treptat la reorganizare teritorială prin comasare de localități pentru a crește calitatea serviciilor.