Tensiuni cu Iranul
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București a reacționat pe 16 martie 2026, la avertismentele lansate de autoritățile iraniene, subliniind că România nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit unui comunicat de presă, MAE a declarat: „România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului.” Acest răspuns vine în contextul în care Iranul a amenințat cu măsuri politice și juridice împotriva României, în urma deciziilor recente de cooperare militară cu Statele Unite.
Acordul bilateral semnat în 2006 între România și Statele Unite oferă Washingtonului dreptul legal de a utiliza baze militare de pe teritoriul românesc în mod continuu. MAE a subliniat că România găzduiește de peste un deceniu sisteme de apărare antirachetă, având un caracter exclusiv defensiv și fiind utilizate doar pentru autoapărare, conform prevederilor Cartei ONU. Aceasta este o reiterare a poziției României de a nu se implica în conflicte externe, ci de a contribui la stabilitatea regională.
Reacția MAE a venit ca răspuns la declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, care a criticat permisiunea acordată de România pentru deplasarea de trupe și echipamente militare americane. Baghaei a descris această acțiune ca fiind „inacceptabilă din perspectiva dreptului internațional” și a avertizat că ar putea atrage responsabilitatea internațională asupra României.
Pe 11 martie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat dislocarea temporară a avioanelor de realimentare, echipamentelor militare și trupelor pe teritoriul României, ceea ce a fost ulterior validat de Parlament. Această decizie are scopul de a sprijini operațiunile din Orientul Mijlociu și de a întări prezența militară americană la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Președintele Nicușor Dan a afirmat că echipamentele aduse sunt exclusiv defensive și parte a parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite.
În această situație tensionată, oficialii români au condamnat atacurile lansate de Iran asupra unor state din regiune, considerate represalii după atacurile Israelului și Statelor Unite asupra Iranului pe 28 februarie. România a cerut Iranului să oprească aceste acțiuni, care „pun în pericol vieți omenești și contribuie la deteriorarea securității și stabilității economice la nivel global”.
Pe lângă aspectele militare, MAE a accentuat importanța diplomatiei, afirmând că România nu este parte a conflictului, ci se concentrează pe reducerea tensiunilor și promovarea dialogului pentru a preveni escaladarea situației. Aceasta este o poziție susținută de experți din domeniul relațiilor internaționale care consideră că România joacă un rol crucial în menținerea stabilității în regiune.
În concluzie, reacția autorităților române la amenințările Iranului subliniază angajamentul României de a rămâne un actor neutru și facilitatori ai păcii în Orientul Mijlociu.
De asemenea, această situație va continua să fie monitorizată atent de către diplomația română, care își propune să evite orice escaladare a conflictului și să asigure securitatea națională și regională.