Acord România-Ucraina
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat recent că România nu exclude posibilitatea de a depozita gaze naturale în Ucraina, în contextul acordului semnat între președintele Nicușor Dan și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pe 12 martie 2026, la București. Bolojan a subliniat importanța colaborării între țările din regiune pentru asigurarea securității energetice, afirmând: "Nu înseamnă că, dacă Ucraina sau o altă țară are capacitate de depozitare, România va depozita gazele în țara respectivă. Înseamnă că există această posibilitate". Această declarație a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă la Aleșd, unde premierul a vizitat mai multe proiecte finalizate, printre care Spitalul Orășenesc Aleșd și Liceul Constantin Șerban, totalizând investiții de peste 9 milioane de euro.
Acordul dintre România și Ucraina vizează consolidarea relațiilor energetice și creșterea capacităților de interconectare, având în vedere că ambele țări se confruntă cu provocări în contextul geopolitic actual. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului României, discuțiile dintre Dan și Zelenski s-au concentrat pe cooperarea în domeniul energetic și pe semnarea unor documente ce vizează depozitele de gaze și exploatarea resurselor comune. "Am vorbit despre depozitele de gaze, bineînțeles, exploatarea gazelor în comun. Ar trebui să începem deja partea birocratică și cred că vom putea face un mare pas înainte", a declarat Zelenski.
În contextul crizei energetice actuale, Bolojan a menționat că România și Ucraina au dezvoltat interconectări încă din perioada comunistă, însă este necesară o îmbunătățire a capacităților de conectare, în special pe coridorul vertical nord-sud. "Trebuie să lucrăm în continuare la conectarea, îmbunătățirea conectării pe relația Ungaria-Austria, pe componenta de electricitate", a adăugat el. Această abordare este esențială pentru a asigura o reacție rapidă în situații de criză, când țările din zonă trebuie să se ajute reciproc.
Conform datelor furnizate de Ministerul Energiei, România a înregistrat în 2025 un consum de gaze naturale de aproximativ 12,5 miliarde metri cubi, iar în prezent, capacitatea de depozitare a țării este de aproximativ 3,2 miliarde metri cubi. Această capacitate este crucială pentru a putea răspunde nevoilor interne și pentru a susține eventualele stocări externe, cum ar fi cele în Ucraina. În ultimii ani, România a căutat să diversifice sursele de aprovizionare cu gaze, fiind tot mai dependentă de importuri.
Între timp, criticile nu au întârziat să apară. Analiștii din domeniul energetic subliniază riscurile asociate cu depozitarea gazelor în alte țări, având în vedere contextul politic volatil din regiune. Expertul în politici energetice, Dr. Andreea Popescu, de la Academia Română, a declarat: "Depozitarea gazelor în Ucraina poate părea o soluție, dar trebuie să ne gândim și la implicațiile geopolitice. Este important să evaluăm costurile și beneficiile acestei decizii".
În plus, există îngrijorări legate de capacitatea Ucrainei de a gestiona volume mari de gaze, mai ales în contextul conflictului cu Rusia. Potrivit unui raport Eurostat din 2025, Ucraina a avut dificultăți în menținerea unei infrastructuri energetice stabile, ceea ce ridică întrebări cu privire la fezabilitatea acestui acord.
În concluzie, decizia României de a explora opțiunea depozitării gazelor în Ucraina ar putea aduce beneficii în ceea ce privește diversificarea surselor de aprovizionare, dar este esențial să se analizeze atent riscurile asociate. În perioada următoare, autoritățile române vor continua discuțiile cu partea ucraineană pentru a clarifica aspectele tehnice și juridice ale acestui potențial acord, asigurându-se că interesele naționale sunt protejate.
Este de așteptat ca în următoarele săptămâni să fie prezentate detalii suplimentare despre modul în care acest parteneriat poate funcționa în practică, având în vedere provocările actuale ale pieței energetice europene și nevoile interne de consum ale României.