Sărbătoare ortodoxă pe 15 martie
Pe 15 martie 2026, creștinii ortodocși marchează Duminica Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante zile din perioada Postului Mare. Sărbătoarea este dedicată cinstirii crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos, simbol fundamental al credinței creștine, asociat cu jertfa, mântuirea și iubirea divină pentru oameni. Preotul Marius Oblu a explicat, pentru Digi24.ro, semnificația spirituală a acestei zile în tradiția românească, precum și obiceiurile pe care credincioșii le respectă în această perioadă.
În tradiția populară românească, praznicul este legat de o serie de ritualuri și obiceiuri transmise din generație în generație, despre care se spune că aduc protecție, sănătate și belșug în gospodării. "Duminica Sfintei Cruci ocupă un loc aparte în calendarul bisericesc, fiind dedicată cinstirii crucii lui Hristos, simbol central al creștinismului. Această zi îi îndeamnă pe credincioși la reflecție privind jertfa Mântuitorului și semnificația spirituală profundă a crucii, considerată semnul mântuirii și al iubirii divine pentru întreaga omenire", a explicat sursa Digi24.ro.
Sărbătoarea este celebrată în a treia duminică din Postul Mare și marchează momentul de mijloc al acestei perioade de pregătire duhovnicească. Pentru mulți credincioși, ziua reprezintă un prilej de reculegere, rugăciune și întărire a vieții spirituale, dar și o etapă importantă în drumul către Săptămâna Patimilor, când sunt rememorate suferințele și jertfa lui Iisus Hristos. În această duminică, în bisericile ortodoxe au loc rânduieli speciale dedicate cinstirii Sfintei Cruci, menite să sublinieze importanța sa spirituală.
Crucea este așezată în mijlocul lăcașului sau purtată de preoți în procesiuni solemne, iar credincioșii sunt invitați să participe la venerarea acestui simbol sacru. În cadrul slujbelor, oamenii se închină cu evlavie și își fac semnul Sfintei Cruci, gest care exprimă atât respectul față de credință, cât și încrederea în protecția și binecuvântarea divină. Prin aceste ritualuri, comunitatea își reafirmă atașamentul față de valorile spirituale și față de tradiția ortodoxă transmisă din generație în generație.
Pe lângă slujbele religioase, sărbătoarea este însoțită și de o serie de tradiții populare care reflectă credința și spiritualitatea comunităților. În anumite zone ale țării, se spune că purtarea crucii la gât atunci când credincioșii merg la biserică aduce protecție împotriva bolilor și a necazurilor pe tot parcursul anului. În gospodării, există obiceiul de a așeza cruci sau ramuri sfințite în locuri importante din casă, un ritual păstrat de generații, despre care se crede că aduce belșug, sănătate și armonie în familie.
De asemenea, ziua este privită ca un moment de liniște și reculegere spirituală, astfel că mulți evită activitățile solicitante sau munca grea, acordând mai mult timp rugăciunii și reflecției. "Duminica Sfintei Cruci reprezintă și un reper spiritual în apropierea Săptămânii Patimilor, marcând un moment de introspecție și pocăință. În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să respecte rânduiala Postului Mare, fie printr-o formă mai aspră de abstinență alimentară, fie prin una mai moderată, alături de participarea la slujbe și implicarea în fapte bune", conchide preotul Marius Oblu.
Credincioșii sunt îndemnați să își reînnoiască credința și să își amintească faptul că postul nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente, ci și curățarea sufletului, iertarea celor din jur și apropierea de Dumnezeu. Astfel, Duminica Sfintei Cruci devine un moment de reflecție și de regăsire spirituală pentru toți cei care țin Postul Paștelui. Tradiția spune că în această zi se dau alimente simple, de post, care sunt sfințite la biserică sau împărțite după slujbă.
Printre cele mai întâlnite preparate oferite de pomană se numără coliva din grâu fiert, colacii sau pâinea de post, fructele precum merele și portocalele, dar și nucile, covrigii sau biscuiții de post.