Revizuirea politicilor energetice
Guvernul Giorgiei Meloni explorează o revenire la energia nucleară, în contextul în care Italia își reanalizează opțiunile energetice după aproape 40 de ani de la închiderea reactoarelor nucleare. Conform unui raport Bloomberg din 15 martie 2026, autoritățile italiene studiază tehnologiile nucleare americane, franceze, sud-coreene și canadiene, inclusiv reactoarele modulare mici (SMR). Oficialii italieni au călătorit în Canada pentru a explora proiecte tehnologice și au discutat cu oficiali francezi despre industria lor nucleară, au declarat surse pentru ziar.
Pentru Meloni, campania este esențială pentru promisiunea sa de a ajuta companiile care se confruntă cu dificultăți din cauza prețurilor ridicate la energie, care sunt printre cele mai mari din Europa. Ministrul italian al Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, a declarat că Italia ar trebui să își reia programul de energie nucleară „cât mai curând posibil”, subliniind că centralele trebuie să fie sigure și „convenabile din punct de vedere economic”. Italia este puternic dependentă de gazele naturale importate, ceea ce o face mai expusă decât multe țări europene la fluctuațiile prețurilor internaționale.
Discuțiile despre revenirea la energia nucleară nu sunt limitate doar la Italia. Alte țări europene, cum ar fi Polonia, și-au exprimat intenția de a dezvolta o nouă industrie nucleară, în timp ce Uniunea Europeană relaxează restricțiile privind finanțarea nucleară și oferă milioane de euro pentru a sprijini investițiile private. Această tendință sugerează o revizuire mai largă a politicilor energetice în Europa, în special în contextul crizei energetice actuale.
În Germania, situația este mai complexă. Principalul partid de opoziție, AFD, a susținut mereu că Berlinul a greșit renunțând la energia nucleară. Marcus Söder, premierul Bavariei și liderul CSU, a pledat pentru construirea de noi reactoare nucleare, propunând un proiect pilot în Bavaria cu reactoare modulare mici. Söder a afirmat că refuzul Germaniei de a utiliza energia nucleară în timpul crizei energetice a fost o greșeală, argumentând că țara are nevoie de surse de generare de bază fără emisii de CO₂.
Pe de altă parte, cancelarul german Friedrich Merz se opune revenirii la centralele nucleare anterioare, considerând că nu se pune problema reabilitării acestora. O poziție similară a fost adoptată de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care a declarat că este în favoarea propunerii de construire a unor noi centrale nucleare în UE. Ea a afirmat că decizia de a reduce ponderea energiei nucleare în mixul de producție a energiei electrice a fost o greșeală strategică, având în vedere că Uniunea Europeană nu este nici producătoare de petrol, nici de gaze.
Din 1961 până în prezent, un total de 37 de reactoare din Germania au furnizat până la 30% din energia electrică a statului. Însă, țara a început eliminarea treptată a energiei nucleare acum 15 ani, în urma dezastrului de la Fukushima, iar ultima centrală nucleară germană a fost scoasă din funcțiune în 2023. Spania și Austria au anunțat, de asemenea, că au închis definitiv energia nucleară, ceea ce subliniază tendința de a se distanța de această sursă de energie.
De când și-a oprit ultimul reactor nuclear, Germania a fost implicată într-o dezbatere recurentă privind revenirea la energia nucleară, având în vedere fluctuațiile producției din surse regenerabile, cum ar fi energia solară și eoliană. Deficitul de importuri de petrol și gaze în timpul crizelor internaționale, inclusiv războiul din Ucraina, a accentuat aceste discuții, punând presiune asupra liderilor europeni de a reconsidera opțiunile energetice, inclusiv energia nucleară ca parte a soluției pe termen lung.
Se așteaptă ca aceste discuții să continue, deoarece impactul deciziilor luate acum va influența politica energetică a Europei pentru decenii de acum înainte.
Liderii europeni trebuie să găsească un echilibru între cerințele economice și angajamentele de mediu, în timp ce se confruntă cu provocările globale actuale.