Tensiuni crescute în Morón
În dimineața zilei de sâmbătă, 14 martie 2026, orașul Morón din Cuba a fost scena unor proteste violente, în urma unor pene de curent severe care afectează insula. Potrivit imaginilor distribuite pe rețelele sociale, manifestanții au mărșăluit pe străzi, luminându-și drumul cu lanternele telefoanelor mobile și scandând „libertate”. O parte dintre protestatari au atacat sediul local al Partidului Comunist din Cuba, considerat un simbol al puterii regimului. Din clădire au fost scoase documente, calculatoare și mobilier, care au fost apoi incendiate în apropierea sediului, notează publicația El Mundo. "Aceste proteste reflectă frustrarea profundă a cetățenilor față de situația economică și socială din țară", a declarat sociologul cubanez Manuel Cuesta Morúa.
Martorii susțin că forțele de securitate au intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea. Locuitori ai orașului au relatat pe rețelele sociale că poliția ar fi tras focuri de armă, iar un minor ar fi fost rănit în timpul intervenției. Informațiile nu au fost confirmate oficial, dar autoritățile locale au menționat că cinci persoane au fost reținute în urma incidentelor. Această reacție a forțelor de ordine a generat și mai multe nemulțumiri în rândul populației.
Protestele din Morón sunt considerate cele mai importante manifestații din ultimii ani, după revolta populară din iulie 2021, când mii de cubanezi au ieșit în stradă împotriva guvernului, iar autoritățile au reprimat dur demonstrațiile. Potrivit datelor oficiale, în unele zile, până la 68% din țară rămâne simultan fără electricitate, iar penele de curent pot dura multe ore. Aceasta criză energetică profundă afectează nu doar activitățile economice, ci și viața de zi cu zi a cetățenilor.
Pe lângă lipsa energiei electrice, cubanezii se confruntă și cu penurie de alimente, medicamente și alte produse de bază, ceea ce amplifică tensiunile sociale și determină tot mai mulți oameni să iasă în stradă pentru a cere schimbări. "Lipsa de resurse esențiale duce la o stare de disperare în rândul populației și la o dorință tot mai mare de a protesta", a declarat economistul cubanez Oscar Fernández.
Conform unui raport al Institutului Național de Statistică din Cuba (INEC), în 2025, aproximativ 56% din populație a raportat că se confruntă cu dificultăți în a-și asigura necesitățile alimentare. Această statistică alarmantă ilustrează gravitatea situației economice cu care se confruntă țara. În plus, blocajul petrolier impus de SUA complică și mai mult situația, afectând livrările de combustibil și, implicit, rețeaua electrică.
În contextul acestor proteste, mass-media de stat au relatat că protestele din Morón au fost declanșate de un grup mic de persoane care au început să vandalizeze sediul Partidului Comunist, dar și alte instituții de stat din zonă. "Protestele au fost manipulate de agenți externi care urmăresc să destabilizeze țara", a declarat publicația Vanguardia de Cuba.
În ultimele zile, au avut loc și alte acțiuni de protest în întreaga țară. De exemplu, în Havana, grupuri mici de locuitori au bătut în oale pentru a-și exprima nemulțumirea față de penele de curent prelungite. Luni, studenții au organizat un sit-in pe treptele Universității din Havana, protestând împotriva suspendării cursurilor din cauza lipsei de combustibil.
Orașul Morón a fost, de asemenea, locul unor proteste semnificative în timpul revoltelor anti-guvernamentale din 11 iulie 2021, cele mai mari de la revoluția lui Fidel Castro din 1959. În acest context, experții avertizează că situația ar putea escalada și mai mult, dacă autoritățile nu vor lua măsuri eficiente pentru a răspunde la nevoile cetățenilor. "Este esențial ca guvernul să se angajeze într-un dialog deschis cu populația pentru a găsi soluții durabile", a concluzionat sociologul Manuel Cuesta Morúa.
În concluzie, protestele din Morón subliniază o criză profundă în societatea cubaneză, alimentată de probleme economice și sociale acute. Urmările acestor manifestații rămân de văzut, dar este clar că populația caută schimbări semnificative în fața unei situații tot mai dificile.
Guvernul cubanez se confruntă cu presiuni interne și externe, iar modul în care va răspunde la aceste provocări va determina viitorul politic al țării.