Controversă privind bonusurile
Sinecuriștii autorității reprezintă subiectul principal al acestui articol. La finalul anului 2025, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023, rezultă din documentele consultate de G4Media.ro. Potrivit unui raport de audit, aceste criterii ar fi fost îndeplinite între 80 și 90 la sută, dar reclamanții, printre care fratele lui Marian Neacșu, actual viceprim-ministru PSD, și un prieten de familie al lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, susțin că nu ar fi fost vina lor și, prin urmare, trebuie să primească banii. "Nu este vina noastră că nu s-au îndeplinit obiectivele", au declarat aceștia în cadrul procesului.
În acțiunea depusă la Judecătoria Sectorului 1 în noiembrie 2025, reclamanții Alexandru Anghel, George Bogdan Ilea, Eduard Mike, Bogdan Stelian Mîndrescu, Mihai Neacșu și Lucian Dorel Taropa cer unui complet de judecată să oblige pârâții Regia Autonomă Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) la plata componentei variabile pe anul 2023, inclusiv penalități de întârziere și actualizare cu rata inflației, respectiv să aprobe introducerea în bugetul de venituri și cheltuieli a sumei necesare.
Diferită de indemnizația fixă de 15.168 lei brut lunar primită în calitate de membri ai acestui organism, această componentă se achită într-o singură tranșă în cazul în care sunt îndepliniți indicatori de performanță financiari și nefinanciari ai instituției, indicatori stabiliți la începutul fiecărui an. Deși raportul de audit indică o îndeplinire a criteriilor între 80% și 90%, reclamanții, în acțiunea consultată de reporterii G4Media.ro, argumentează că ratarea obiectivului de 100% nu a fost din culpa lor și că această culpă nu a fost dovedită.
În total, fiecare dintre cei șase membri din CA solicită câte 161.957,84 lei, plus penalități și actualizarea sumei cu rata inflației. Procesul nu are stabilit, până în prezent, un prim termen de judecată. Conform legii de funcționare a Autorității, membrii CA sunt numiți de Ministerul Transporturilor, iar în componența sa, acest organism trebuie să cuprindă, pe lângă specialiști din domeniul aeronauticii civile, un reprezentant al Ministerului Transporturilor și un reprezentant al Ministerului Finanțelor.
Cei șase reclamanți au fost numiți în 2022 și 2023 și au mandate până în octombrie 2026. Pe site-ul instituției, la secțiunea Afiliere politică, în dreptul lui Mîndrescu, Taropa, Neacșu și Ilea scrie DA (din verificările G4Media.ro, primii trei sunt pe filieră PSD, iar al patrulea PNL), iar la Mike și Anghel apare NU (pentru primul există, însă, indicii de afiliere PSD). Al șaptelea membru al CA, care nu s-a alăturat demersului de la Judecătoria Sectorului 1, este Nicolae Octavian Stoica, afiliere politică DA.
Verificările G4Media.ro din surse deschise referitoare la profilul celor șase reclamanți indică o serie de controverse legate de activitatea lor profesională. Bogdan Stelian Mîndrescu, de exemplu, a condus Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) între 2017 și 2018, fiind demis după descoperirea unor nereguli de către Corpul de Control al premierului. Alexandru Anghel a fost demis în 2023 din funcția de director al Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav pe motiv de lipsă de comunicare și transparență. George Bogdan Ilea a fost denumit „omul lui Lucian Bode”, având legături strânse cu fostul lider liberal și ocupând funcții importante în administrațiile de stat. Eduard Mike a deținut diverse funcții în consilii de administrație, iar Mihai Neacșu nu avea experiență relevantă în domeniul aeronautic înainte de numirea sa. Lucian Dorel Taropa este cunoscut ca un apropiat al lui Sorin Grindeanu, având legături de lungă durată cu acesta.
Criticii acestei acțiuni subliniază că solicitarea bonusurilor vine într-un context în care performanța instituției nu a fost demonstrată, iar banii publici ar trebui utilizați cu responsabilitate. Aceștia consideră că este inacceptabil ca astfel de solicitări să fie formulate de către persoane care au avut un parcurs profesional controversat. De asemenea, Biroul de Presă al Autorității Aeronautice a refuzat să comenteze pe marginea acestor acuzații, afirmând că întrebările legate de motivul prin care reclamanții nu au primit banii „nu vizează informații de interes public”.
Această situație ridică întrebări serioase cu privire la modul în care sunt gestionate resursele publice și la responsabilitatea celor care conduc instituții de stat. În contextul în care România se confruntă cu probleme semnificative în domeniul transparenței și al responsabilității în gestionarea fondurilor publice, este esențial ca astfel de cazuri să fie investigate și discutate public. În absența unor măsuri clare și a unei transparențe sporite, încrederea cetățenilor în instituțiile statului va continua să scadă.
În concluzie, este important ca autoritățile competente să analizeze această situație cu seriozitate și să ofere clarificări cu privire la cererile de bonusuri, pentru a asigura că banii publici sunt folosiți în beneficiul comunității și nu pentru interese personale.
De asemenea, se impune o revizuire a criteriilor de performanță și a modului în care acestea sunt aplicate, pentru a preveni abuzurile și a promova o cultură a responsabilității în rândul celor care ocupă funcții publice.