Critici la adresa bugetului
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a criticat public bugetul de stat pentru 2026. Într-un comunicat emis joi, 12 martie 2026, reprezentanții sindicatului de la Palatul Victoria susțin că bugetul „ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică a construcției bugetare”.
Bugetul de stat pentru anul 2026 urmează să fie adoptat de Executiv și trimis Parlamentului, însă a atras comentarii negative și din partea angajaților Guvernului. „Proiectul pentru 2026 începe cu o vulnerabilitate majoră: fundamentarea macroeconomică discutabilă. Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de doar 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Într-o economie care a performat recent sub propriile prognoze oficiale, această arhitectură bugetară pare mai degrabă un exercițiu de optimism contabil decât o construcție responsabilă a unui prim-ministru”, a transmis Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului.
Ei acuză o contradicție „evidentă” în bugetul pentru anul 2026. „În realitate, cifrele cosmetizate statistic nu rezolvă dezechilibrul fiscal. Mai grav este faptul că proiectul bugetar conține o contradicție internă evidentă. Guvernul admite că măsurile de consolidare fiscală vor lovi consumul privat, dar continuă să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii”, se arată în comunicat.
Predicția unei creșteri economice de 1% în acest an este un „pariu optimist”, consideră angajații Guvernului. „A miza simultan pe o economie cu creștere de 1%, pe consum afectat de consolidare fiscală și pe o creștere accelerată a veniturilor bugetare până la aproximativ 36% din PIB este, pur și simplu, un pariu optimist pe care documentația guvernamentală nu îl justifică”, spun sindicaliștii angajați la Palatul Victoria.
Bugetul de stat pe 2026 a fost elaborat pe baza unor estimări macroeconomice care prezintă provocări. Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde lei, iar cheltuielile la 864,3 miliarde lei, ceea ce ar duce la un deficit bugetar de 127,7 miliarde lei, reprezentând 6,2% din PIB. Acest deficit este considerat substanțial având în vedere contextul economic actual, în care rata inflației și costurile de împrumut sunt în creștere.
Analizând structura cheltuielilor, se remarcă că bugetul alocă 249,2 miliarde lei pentru asistența socială, o sumă similară cu cea din 2025, dar cu o pondere mai mică în PIB. Aceste cheltuieli includ pensii și ajutoare sociale, dar și fonduri pentru educație și sănătate. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească de la 50,5 miliarde lei în 2025 la 60,8 miliarde lei în 2026, iar acest lucru ar putea pune o presiune suplimentară asupra bugetului.
În acest context, premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul este construit având ca prioritate investițiile, cu un volum total estimat de aproximativ 164 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anul precedent. „Investițiile sunt motorul creșterii economice și ne dorim să atragem cât mai multe fonduri europene pentru a susține aceste proiecte”, a adăugat acesta.
Comparativ cu 2025, bugetul pentru investiții este susținut în mare parte prin fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, și se concentrează pe proiecte de infrastructură și dezvoltare economică. Este important de menționat că România are de atras încă peste 10 miliarde euro din PNRR, iar finalizarea unor proiecte esențiale, cum ar fi Autostrada Moldovei, este esențială până în august 2026.
Criticile venite din partea sindicatelor și experților economici subliniază o preocupare generală privind sustenabilitatea acestui buget. „Un buget care nu reușește să echilibreze veniturile și cheltuielile pe termen lung nu va putea susține investițiile necesare pentru dezvoltarea economică”, afirmă economistul Mihai Petrescu, de la Institutul Național de Statistică.
Concluzionând, bugetul pe 2026 se prezintă ca un exercițiu de optimism, dar ridică întrebări serioase în legătură cu viabilitatea sa reală. Criticile sindicatelor și ale experților sugerează că Guvernul trebuie să reevalueze prognozele economice și să asigure o bază solidă pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei românești.
Următorii pași ar trebui să includă consultări cu toate părțile implicate și ajustări în funcție de feedback-ul primit din partea specialiștilor și a cetățenilor.