De ce trece România la ora de vară mai devreme decât anul trecut

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, cu o zi mai devreme față de anul trecut. Schimbarea orei este un obicei vechi, cu scopul de a valorifica mai eficient lumina naturală și de a reduce consumul de energie. Deși au existat discuții despre renunțarea la această practică, nu s-a luat o decizie oficială.

EN

Brief

Romania will switch to daylight saving time on March 28-29, 2026, one day earlier than last year. This practice, aimed at making better use of natural light, has sparked discussions about its necessity but no official decision has been made to abolish it.

De ce trece România la ora de vară mai devreme decât anul trecut
Sursa foto: evz.ro

Schimbarea orei în 2026

România se pregătește din nou pentru schimbarea orei, un obicei care revine în fiecare primăvară. În 2026, trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea de 28 spre 29 martie, moment în care ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Astfel, ora 3:00 va deveni ora 4:00. Comparativ cu anul trecut, schimbarea vine cu o zi mai devreme în calendar, potrivit oraexactă.org.

Sistemul orei de vară presupune ajustarea programului zilnic pentru a valorifica mai eficient lumina naturală. În majoritatea statelor europene, această regulă se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, când se revine la ora standard, cunoscută drept ora de iarnă. Scopul principal al acestei modificări este reducerea consumului de energie electrică prin utilizarea mai îndelungată a luminii naturale în timpul serii.

Ideea nu este însă una modernă. Primele referiri la conceptul de ajustare a timpului apar încă din secolul al XVIII-lea. Celebrul savant american Benjamin Franklin a publicat în 1784 un text în care sugera adaptarea programului zilnic la lumina soarelui, pentru a reduce cantitatea de ulei consumată de lămpile de iluminat. Observația sa pornea de la o experiență personală: într-o dimineață de vară la Paris, Franklin a fost surprins de lumina puternică ce pătrundea în cameră încă de la primele ore ale zilei.

De-a lungul timpului, ideea a fost reluată și dezvoltată. Un alt susținător al conceptului a fost neozeelandezul George Hudson, care în 1898 a propus oficial modificarea orei pentru a sincroniza mai bine activitățile oamenilor cu lumina naturală. Mai târziu, în 1907, constructorul britanic William Willett a lansat o propunere detaliată privind schimbarea treptată a orei pe parcursul primăverii și toamnei. Planul său prevedea adăugarea a câte 20 de minute în fiecare duminică din aprilie și revenirea la programul inițial în luna septembrie. Ideea nu a fost însă adoptată atunci de autoritățile britanice.

Introducerea efectivă a orei de vară s-a produs abia în timpul Primului Război Mondial, când mai multe state au căutat soluții pentru economisirea resurselor. Germania a fost prima țară care a aplicat sistemul, în 1916, fiind urmată la scurt timp de Marea Britanie și de alte state europene precum Franța, Italia sau Olanda. În același context, măsura a fost adoptată și în Statele Unite ale Americii în 1918, însă doar pentru o perioadă scurtă. După un an, autoritățile au renunțat la sistem din cauza opoziției venite în special din partea fermierilor. Ulterior, regulile privind ora de vară au diferit de la stat la stat până în 1966, când a fost stabilit un sistem unitar.

În prezent, peste o sută de țări au aplicat sau aplică această practică, însă există și state care au renunțat la ea. Printre acestea se numără Japonia și China, unde programul oficial nu mai este modificat sezonier. În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai și 2 octombrie. Sistemul nu a fost aplicat constant în anii următori, fiind suspendat pentru o perioadă înainte de a fi reintrodus ulterior. Forma actuală a regulii este în vigoare din 1997, când s-a stabilit ca schimbarea orei să se facă simultan cu majoritatea statelor europene.

Deși în ultimii ani au existat dezbateri privind renunțarea la această practică, până în prezent nu a fost adoptată o decizie oficială în acest sens.