Acțiuni împotriva opoziției belaruse
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat astăzi, 13 martie 2026, deschiderea unei anchete împotriva Belarusului, vizând presupuse crime împotriva umanității comise de autoritățile de la Minsk. Potrivit declarațiilor procurorilor CPI, există motive rezonabile să se considere că aceste acte fac parte dintr-un atac sistematic împotriva populației civile. "Există, de asemenea, motive întemeiate pentru a crede că aceste crime au fost comise ca parte a unui atac pe scară largă și sistematic împotriva populației civile, având în vedere amploarea lor, numărul victimelor și natura organizată a actelor", se arată în comunicatul oficial citat de agenția Reuters.
Deși Belarus nu este stat membru al Curții Penale Internaționale, cazul a fost sesizat de Lituania, care recunoaște instanța internațională. Procurorii au stabilit că o parte dintre presupusele infracțiuni ar fi avut loc pe teritoriul Lituaniei, ceea ce oferă CPI competență juridică pentru investigarea cazului. Această decizie este un semn clar al angajamentului comunității internaționale de a răspunde abuzurilor din Belarus.
Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a salutat inițiativa CPI, afirmând: "Sute de mii de belaruși au suferit și continuă să sufere din cauza acțiunilor regimului. Politicile lui Lukașenko creează, de asemenea, amenințări pentru vecinii Belarusului. Această decizie restabilește speranța. Că dreptatea va triumfa, că cei responsabili vor fi trași la răspundere și că victimele vor primi în sfârșit adevăr și dreptate".
Într-un alt context, CPI a anunțat concluzii diferite în cazul Venezuelei, unde instanța a stabilit că nu există suficiente probe pentru a considera sancțiunile economice impuse de Statele Unite drept crime împotriva umanității. Această distincție între cele două cazuri subliniază complexitatea problemelor legate de drepturile omului și de răspunderea internațională.
Autoritățile de la Caracas au sesizat CPI în 2020, susținând că sancțiunile economice au agravat situația economică din Venezuela. Totuși, instanța a concluzionat că datele disponibile nu permit stabilirea unei legături clare între aceste sancțiuni și creșterea criminalității. În contrast, în cazul Belarusului, CPI a găsit suficiente dovezi pentru a justifica o investigație.
Aleksandr Lukașenko, liderul Belarusului, este considerat unul dintre cei mai autoritari conducători din Europa. După alegerile prezidențiale din august 2020, care au fost contestate de opoziție, regimul său a intervenit brutal împotriva protestatarilor, iar numeroși lideri ai opoziției au fost nevoiți să fugă din țară. Conform unor organizații civice, numărul persoanelor încarcerate a depășit o mie.
În plus, Lukașenko a fost criticat pentru că a permis utilizarea teritoriului Belarusului în invazia rusă asupra Ucrainei, ceea ce a generat tensiuni internaționale. În ianuarie 2025, Lukașenko a fost reales pentru al șaptelea mandat consecutiv, obținând peste 86% din voturi, în urma unor alegeri contestate pe plan internațional.
Aceste evenimente subliniază necesitatea unei reacții internaționale coordonate față de regimul de la Minsk și nevoia de a proteja drepturile omului în Belarus. CPI va continua să analizeze posibile infracțiuni de deportare și persecuție prin deportare, ceea ce ar putea duce la o responsabilizare a autorităților belaruse.
Acțiunile CPI sunt un pas important spre asigurarea justiției pentru victimele abuzurilor din Belarus.