Critici asupra angajaților AEP
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, pe 13 martie 2026, că în perioada 2023-2026 au fost înregistrate 1.130 de concedii medicale la AEP. Acesta a subliniat că în anii electorali angajații instituției nu se îmbolnăvesc atât de des, sugerând că obțin venituri din două surse, ceea ce le reduce incitarea de a solicita concedii medicale. "E o modă cu concediile medicale. Și e o modă rea. (...) În perioada 2023 – februarie 2026, 1130 de concedii medicale. Dar ce este foarte interesant. În anii electorali oamenii nu se îmbolnăvesc", a afirmat Țuțuianu.
Analizând datele privind concediile medicale, Țuțuianu a oferit cifre detaliate pentru fiecare an. În 2023, un an fără activitate electorală, AEP a raportat 570 de concedii medicale, în timp ce în 2024, un an electoral, numărul acestora a scăzut la 307. De asemenea, în 2025, numărul concediilor medicale a fost de 218. Cifrele pe luni pentru anul electoral 2024 demonstrează o tendință semnificativă: în lunile septembrie și octombrie, când activitatea electorală era intensă, numărul concediilor medicale a fost de 24 și respectiv 14, comparativ cu lunile anterioare.
Țuțuianu a subliniat că angajații au tendința de a nu solicita concedii medicale în anii electorali, deoarece pot obține venituri suplimentare având funcții în cadrul birourilor electorale. "Deci iau de două ori venituri și atunci nu se îmbolnăvesc", a explicat el.
În plus, președintele AEP a menționat un caz particular care a atras atenția mass-media: un angajat al AEP, care se afla în concediu medical, a fost activ pe rețelele sociale din Dubai, criticând statul român pentru modul în care a gestionat repatrierea cetățenilor români. "Un coleg, pentru care o să sesizez Comisia de Disciplină, a fost foarte prezent în aceste zile, criticând statul român din Dubai, că nu l-a repatriat. Omul nostru a avut două săptămâni de concediu medical înainte de a pleca în Dubai", a precizat Țuțuianu.
Această situație a generat discuții cu privire la etica angajaților instituției și la respectarea normelor de conduită. Țuțuianu a menționat că va lua măsuri împotriva comportamentelor abuzive, subliniind importanța responsabilității în exercitarea funcțiilor publice.
Criticile aduse de Țuțuianu nu sunt singulare. În contextul economic actual, în care România se confruntă cu provocări financiare, concediile medicale fictive au fost un subiect de discuție intensă. În 2026, s-a implementat o măsură prin care prima zi de concediu medical nu mai este plătită, o decizie luată pentru a proteja bugetul Sănătății, având în vedere că concediile medicale fictive au costat România 1,2 miliarde de lei.
Această situație ridică întrebări cu privire la integritatea sistemului de sănătate și la responsabilitatea angajaților din sectorul public. Datele prezentate de AEP sugerează o tendință îngrijorătoare care ar putea afecta nu doar bugetul instituției, ci și încrederea publicului în funcționarea corectă a statului.
În concluzie, este esențial ca AEP și alte instituții să abordeze această problemă cu seriozitate, să implementeze măsuri de monitorizare și să asigure respectarea normelor de etică și transparență în rândul angajaților. Îmbunătățirea sistemului de concedii medicale și prevenirea abuzurilor sunt pași necesari pentru a restabili încrederea în instituțiile statului și a asigura o gestionare eficientă a resurselor.
În viitor, AEP ar trebui să colaboreze cu Ministerul Sănătății și alte autorități pentru a dezvolta politici care să prevină abuzurile și să promoveze un comportament etic în rândul angajaților. Aceste măsuri ar putea include o evaluare mai riguroasă a cererilor de concediu medical și sancțiuni pentru cei care încalcă normele stabilite.
În continuare, se așteaptă ca AEP să comunice rezultatele acțiunilor întreprinse și să asigure că instituția funcționează în conformitate cu așteptările cetățenilor români.