Proiectul termoficării adoptat
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a depășit blocajul politic care a durat aproximativ o lună, perioadă în care PSD, PUSL și AUR nu au asigurat majoritatea necesară adoptării proiectelor de pe ordinea de zi. În ședința extraordinară de vineri, 13 martie 2026, consilierii generali au adoptat proiectul susținut public de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, lider al PSD București, privind actualizarea diagramei de reglaj a sistemului de termoficare din Capitală, proiect care a stat la baza tensiunilor politice din ultima perioadă.
Ședința extraordinară a CGMB de vineri a fost convocată la solicitarea consilierilor generali din grupurile PSD și PUSL, după o perioadă de tensiuni politice în Consiliul General, în care mai multe ședințe au fost anulate din cauza lipsei unei majorități stabile. Blocajul durează din februarie și a apărut pe fondul boicotului PSD–PUSL–AUR legat de proiectul privind termoficarea, care a blocat activitatea Consiliului și adoptarea unor proiecte de reformare a instituțiilor Primăriei Capitalei propuse de primarul general Ciprian Ciucu. Potrivit unui comunicat al CGMB, proiectul adoptat vizează îmbunătățirea eficienței sistemului de termoficare, esențial pentru furnizarea căldurii în Capitală, în contextul în care orașul se confruntă cu provocări legate de sustenabilitate și costuri energetice.
De asemenea, în aceeași ședință a fost validat mandatul consilierului general supleant Georgiana Diță (REPER), care a depus jurământul în plenul Consiliului General. Odată cu depunerea jurământului, toate mandatele de consilier general sunt ocupate, iar noul consilier ar putea avea un rol important în formarea majorității necesare primarului general Ciprian Ciucu – de 28 de voturi – pentru adoptarea proiectelor în CGMB. Conform datelor oficiale, sistemul de termoficare din București deservește peste 1.200.000 de locuitori, iar actualizarea diagramei de reglaj este un pas necesar pentru asigurarea unei furnizări constante și eficiente a căldurii.
Blocajul din CGMB a avut un impact semnificativ asupra administrației locale, afectând nu doar proiectele legate de termoficare, ci și alte inițiative importante pentru dezvoltarea orașului. De exemplu, proiectele de modernizare a infrastructurii și cele legate de protecția mediului au fost suspendate, generând nemulțumiri în rândul cetățenilor. În plus, tensiunile politice au dus la o scădere a încrederii în instituțiile locale, conform unui sondaj realizat de INSCOP în februarie 2026, care a arătat că doar 35% dintre bucureșteni au încredere în CGMB.
Reprezentanții PSD și PUSL au susținut că blocajul a fost o reacție la lipsa de colaborare din partea primarului general Ciprian Ciucu, care nu a consultat opozitia în privința proiectelor importante. Pe de altă parte, Ciprian Ciucu a declarat că este deschis dialogului și că prioritățile sale rămân îmbunătățirea infrastructurii și asigurarea unei administrații eficiente. "Este esențial să lucrăm împreună pentru bunăstarea bucureștenilor și pentru a face față provocărilor actuale", a afirmat Ciucu în cadrul unei conferințe de presă.
Deblocarea activității CGMB ar putea permite reluarea dezbaterilor asupra altor proiecte importante pentru administrația Capitalei, după o perioadă de blocaj politic care a afectat funcționarea Consiliului în ultima lună. Este de așteptat ca, în următoarele săptămâni, consilierii să colaboreze mai eficient pentru a adopta măsuri necesare în domeniul sănătății, educației și infrastructurii, având în vedere că Bucureștiul se află într-o continuă expansiune și dezvoltare.
În concluzie, reluarea activității CGMB este un pas pozitiv pentru capitală, însă rămâne de văzut cum va evolua colaborarea între partidele politice în viitor.