Critici la adresa președintelui
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a criticat vehement angajamentele asumate de președintele României, Nicușor Dan, în urma semnării declarației privind parteneriatul strategic cu Ucraina, la Palatul Cotroceni, pe 12 martie 2026. "Este inacceptabil că președintele României și-a asumat un text scris în exclusivitate din perspectivă ucraineană și care conține în exclusivitate punctele de vedere, solicitările și interesele Ucrainei", au declarat reprezentanții AUR într-un comunicat de presă. Aceștia au subliniat că această atitudine reprezintă o trădare a comunității românești din Ucraina, care se confruntă cu un proces de deznaționalizare și asimilare forțată. Potrivit unui raport din 2021 al Ministerului Educației din Ucraina, numărul școlilor cu predare în limba română a scăzut de la 121 în 1991 la doar 57 în prezent.
AUR a atras atenția asupra faptului că în multe dintre aceste școli au fost înființate clase de limba ucraineană, inclusiv în localități cu populație românească majoritară. "De exemplu, în Basarabia de Sud, pentru 124.000 de români mai există o singură școală cu predare în exclusivitate în limba română, în satul Borisăuca, raionul Ismail", au subliniat aceștia. În plus, AUR a declarat că președintele a ignorat revendicările comunităților românești din Ucraina, în special în domeniul educației.
Criticile AUR se extind și la aspectele legate de drepturile omului, afirmând că președintele României a adoptat în mod unilateral poziția Ucrainei referitor la libertatea de asociere și religioasă. "Președintele s-a făcut ecoul ucrainenilor, pretinzând că subordonarea pe linie bisericească nu poate fi obiectul unui document între state", au adăugat aceștia. Această afirmație vine în contextul în care statul ucrainean a refuzat să recunoască asociațiile religioase ale românilor din Ucraina, încălcând astfel drepturile cetățenilor de origine română.
Referitor la aspectele economice, AUR a condamnat planurile de interconectare energetică cu Ucraina, afirmând că acestea sunt contrare intereselor României. "Nu înțelegem de ce trebuie construite două interconectări energetice cu Ucraina, în timp ce avem nevoie de interconectări cu Republica Moldova", a declarat AUR. De asemenea, aceștia s-au opus subvenționării energiei electrice pentru Ucraina, considerând că România ar trebui să prioritizeze nevoile interne.
În ceea ce privește resursele naturale, AUR a criticat planurile de transport și depozitare a gazelor românești în Ucraina, cerând ca aceste gaze să fie utilizate pentru reindustrializarea României. "Propunem construirea de depozite subterane de gaze pe teritoriul României, nu pentru a exporta resursele ca materie primă", au declarat reprezentanții AUR.
În plus, AUR a adus în discuție politica de înzestrare a armatei, menționând că Ministerul Apărării Naționale (MApN) a respins oferte de colaborare cu companii israeliene pentru fabricarea de drone performante, subliniind contradicția în a colabora cu Ucraina, care nu este stat NATO.
Președintele Nicușor Dan a declarat, după semnarea parteneriatului, că "istoric, a existat neîncredere între țările noastre. Aceasta s-a evaporat", însă AUR rămâne sceptic în privința beneficiilor acestui parteneriat pentru România și românii din Ucraina.
Criticile AUR subliniază o tensiune existentă între angajamentele internaționale și interesele naționale, provocând un dialog important despre identitatea națională și protecția drepturilor comunităților românești din afara granițelor.
În concluzie, AUR continuă să își exprime angajamentul față de apărarea intereselor naționale și consideră că este esențial ca România să rămână vigilentă în fața provocărilor externe, în special în contextul parteneriatelor strategice care ar putea afecta comunitățile românești din afaceri externe.
Următoarele luni vor fi decisive pentru modul în care România își va gestiona relațiile externe, având în vedere criticile interne și externe.