Revendicat de hackeri pro-iranieni
Un grup de hackeri cu legături cu Iran, cunoscut sub numele de Echipa 313 – Rezistența Cibernetică Islamică, a revendicat un atac asupra site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Acțiunea vine ca răspuns la declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan, făcute după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), privind aprobarea de către România a folosirii de echipamente militare americane la baza Mihail Kogălniceanu pentru eventuale operațiuni în Orientul Mijlociu. Potrivit mesajului publicat de grup, atacul cibernetic a durat aproximativ o oră, afectând funcționarea site-ului ANAF, unul dintre cele mai utilizate portaluri guvernamentale din România. În timpul atacului, serviciile site-ului au fost indisponibile sau funcționau foarte greu. "Rezistența Cibernetică Islamică în Irak – Echipa 313 revendică responsabilitatea pentru un atac cibernetic care a vizat site-ul oficial al ANAF. Operațiunea a fost efectuată ca răspuns la remarcile președintelui român care susțineau utilizarea bazelor americane din România pentru atacuri împotriva Iranului", se arată în mesajul grupului. Autoritățile române au precizat pentru Profit.ro că urmează să fie transmise clarificări oficiale privind incidentul.
Echipa 313 este cunoscută ca un grup de hackeri pro-Iran, care anterior a revendicat atacuri de tip DDoS asupra unor site-uri guvernamentale și militare din Bahrein, Arabia Saudită și Israel. Conform raportului Unit42 al companiei Palo Alto Networks, gruparea a vizat și portaluri guvernamentale din Kuweit, inclusiv site-urile Ministerului Apărării și ale forțelor armate. Analistul Unit42 notează că grupurile de acest tip au capacitatea de a lansa atacuri coordonate împotriva infrastructurii guvernamentale și industriale, în scopuri politice și propagandistice.
Conform datelor furnizate de ANAF, portalul a avut o medie de 1,5 milioane de vizitatori pe lună în 2025, evidențiind importanța sa în gestionarea obligațiilor fiscale ale românilor. Afectarea site-ului ANAF nu doar că a perturbat accesul contribuabililor la informații esențiale, dar a generat și un val de îngrijorare cu privire la securitatea cibernetică a instituțiilor publice din România. În 2025, ANAF a implementat măsuri de securitate cibernetică, dar incidentul arată că aceste măsuri pot fi insuficiente în fața unor atacuri bine coordonate.
Din perspectiva autorităților române, reacția la atacurile cibernetice devine o prioritate, în special având în vedere contextul geopolitic tensionat. Ministerul Afacerilor Interne a informat că sunt în curs de desfășurare evaluări în legătură cu incidentul, iar specialiștii în securitate cibernetică sunt mobilizați pentru a identifica sursele și metodele utilizate de hackeri. Aceștia vor colabora cu agențiile internaționale pentru a preveni astfel de atacuri în viitor.
În plus, este esențial ca România să își întărească infrastructura cibernetică și să dezvolte o strategie națională de apărare cibernetică, având în vedere că atacurile cibernetice pot afecta nu doar instituțiile publice, ci și economia și siguranța națională. Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări semnificative în domeniul securității cibernetice, având nevoie de resurse și expertiză suplimentare pentru a face față amenințărilor emergente.
Criticii subliniază că, deși ANAF a implementat măsuri de securitate, aceste inițiative nu sunt suficiente fără o cooperare mai strânsă între agențiile guvernamentale și sectorul privat. Experții în securitate cibernetică, precum Andrei Văduva, specialist la CERT-RO, consideră că este crucial ca România să investească în formarea personalului și în tehnologia necesară pentru a răspunde rapid și eficient la astfel de atacuri. De asemenea, este important ca cetățenii să fie informați cu privire la măsurile de securitate cibernetică pe care trebuie să le adopte.
În concluzie, atacul asupra site-ului ANAF subliniază vulnerabilitățile sistemului informatic al instituțiilor românești și necesitatea de a întări măsurile de securitate cibernetică. Următoarele etape includ evaluarea detaliată a incidentului, întărirea colaborării între agențiile de securitate cibernetică și dezvoltarea unor strategii eficiente pentru a preveni atacurile viitoare.
România trebuie să își consolideze apărarea cibernetică pentru a proteja nu doar infrastructura sa critică, ci și interesele cetățenilor săi.