Faptele s-au prescris
Curtea de Apel București a decis, la începutul lunii martie 2026, menținerea deciziei Tribunalului Capitalei din iunie 2025 de invalidare a dosarului de evaziune fiscală al fostului mogul media Adrian Sârbu. Această decizie este definitivă, iar dosarul a fost restituit procurorilor, însă faptele sunt deja prescrise. "Este o situație frustrantă, dar din păcate, legislația actuală permite astfel de întâmplări", a declarat un specialist în drept penal, care a preferat să rămână anonim.
În rechizitoriul din 8 iulie 2024, Sârbu a fost acuzat de evaziune fiscală de peste 4 milioane de euro în cadrul grupului Mediafax. Potrivit legislației române, evaziunea fiscală mai mare de 1 milion de euro se pedepsește cu închisoare de la 8 la 15 ani, conform articolului 154 din Codul penal. Totuși, termenul de prescripție a fost un factor decisiv în acest caz.
Conform Tribunalului Capitalei, faptele comise în 2014 s-ar fi prescris în 2024. "Termenul de prescripție a răspunderii penale a început să curgă la data de 11.08.2014 și nu se va împlini la data de 11.08.2024, datorită suspendării cursului prescripției în perioada stării de urgență", se arată în motivarea instanței. Aceasta a generat confuzii, deoarece, în mod oficial, prescripția a intervenit în septembrie 2024.
Contextul acestei situații este complex. În 2020, dosarul lui Sârbu a fost retrimis la parchet de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar acesta a stat în cameră preliminară timp de patru ani, deși termenul legal este de maximum 60 de zile. În 2016, Sârbu a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu inițial de 14 milioane de euro, dar în 2024, procurorii DNA au decis să reducă suma la 4 milioane de euro.
Timeline-ul acestui dosar este marcat de întârzieri și decizii controversate. La 3 februarie 2015, Sârbu a fost arestat preventiv pentru evaziune fiscală, instigare la delapidare și spălare de bani. A fost eliberat pe 26 mai 2015, iar în 2016 Parchetul General l-a trimis în judecată. După o perioadă lungă de stagnare, Curtea de Apel București a constat legalitatea rechizitoriului în 2019. În 2020, Înalta Curte a decis restituirea dosarului la parchet, constatând neregularități în procedură.
În urma retrimiterii acestuia la DNA în 2021, dosarul a fost redeschis, dar prejudiciul a fost redus semnificativ. Tribunalul București a invalidat dosarul în 2025, motivând că Parchetul General nu s-ar fi dezînvestit legal când a trimis dosarul la DNA. Curtea de Apel a menținut această decizie, iar ANAF rămâne singura instituție care ar putea încerca să recupereze prejudiciul pe cale civilă.
"Această situație ridică semne de întrebare asupra sistemului judiciar și asupra eficienței sale în combaterea evaziunii fiscale", a comentat un expert în drept fiscal, adjunct al unui institut de cercetare economică. În acest context, este esențial ca autoritățile să regândească legislația și termenele de prescripție pentru a preveni asemenea cazuri în viitor.
În concluzie, cazul Adrian Sârbu subliniază provocările cu care se confruntă justiția română în lupta împotriva evaziunii fiscale. ANAF are acum opțiunea de a intenta un proces civil pentru recuperarea prejudiciului, dar întrebările legate de eficiența și transparența sistemului rămân.
Este crucial ca autoritățile să acționeze prompt pentru a restabili încrederea publicului în justiție și în capacitatea sa de a sancționa faptele ilegale.