Impactul sistemului VAR
Potrivit unui raport recent al Federației Române de Fotbal (FRF), sistemul VAR a avut un rol semnificativ în sezonul 2025-2026 al Superligii României și în Cupa României, contribuind la schimbarea mai multor decizii de arbitraj. În cele 254 de meciuri disputate cu ajutorul acestui sistem, au fost analizate 1.358 de incidente, ceea ce reprezintă o medie de 5,34 faze verificate pe meci. "Sistemul VAR a fost implementat pentru a asigura corectitudinea jocului și a scădea numărul de decizii eronate", a declarat președintele FRF, Răzvan Burleanu.
Statistica furnizată de Comisia Centrală a Arbitrilor (CCA) arată că, în total, au fost înregistrate 91 de intervenții VAR, echivalente cu aproximativ o intervenție la fiecare 2,79 meciuri. Aceste intervenții au vizat atât decizii factuale, cât și schimbări importante în deciziile inițiale ale arbitrilor.
Dintre cele 91 de intervenții, 28 au fost clasificate ca decizii factuale. Conform datelor, 15 situații au avut ca rezultat schimbarea unei decizii de acordare a unui gol în ofsaid, în timp ce 6 faze au dus la corectarea unei decizii de ofsaid în favoarea validării golului. Alte 3 intervenții au vizat transformarea unui penalty în lovitură liberă directă din afara careului, iar un gol a fost anulat pentru henț în atac. În plus, o situație a dus la schimbarea ofsaidului în penalty și două cazuri au constat în transformarea unei lovituri libere directe în penalty.
Pe lângă intervențiile pentru decizii factuale, în 63 de cazuri, deciziile arbitrilor au fost schimbate după analiza la monitor. De exemplu, 4 decizii de acordare a unui penalty pentru fault au fost anulate, iar alte 4 pentru henț au fost, de asemenea, revocate. Într-o situație, penalty-ul inițial a fost anulat pentru simulare. De asemenea, s-au înregistrat 6 cazuri în care un cartonaș galben a fost transformat în cartonaș roșu.
Statisticile continuă să evidențieze impactul VAR asupra jocului, cu 8 goluri anulate pentru o abatere în faza de construcție a atacului (APP) și o eliminare pentru oprirea unei situații clare de înscriere a unui gol (DOGSO) anulată după identificarea unei abateri în faza de construcție. Au fost acordate 13 penalty-uri pentru henț și 11 pentru fault, iar 7 cartonașe roșii au fost acordate pentru fault grosolan, 4 pentru comportament violent și 2 pentru oprirea unei situații clare de a marca (DOGSO).
Aceste statistici subliniază nu doar eficiența sistemului VAR, ci și provocările cu care se confruntă arbitrii în aplicarea acestuia. Deși VAR a fost conceput pentru a reduce erorile, criticii susțin că dependența excesivă de tehnologie poate conduce la întârzieri în joc și la confuzie în rândul jucătorilor și suporterilor. "Este esențial să găsim un echilibru între utilizarea tehnologiei și menținerea fluidității jocului", a adăugat Burleanu.
În concluzie, analiza statisticilor oferite de FRF arată că sistemul VAR a avut un impact semnificativ asupra deciziilor de arbitraj în Superligă și Cupa României. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum va evolua utilizarea acestui sistem în viitor și cum va continua să influențeze jocul de fotbal din România.
În următoarele etape, este de așteptat ca FRF și CCA să colaboreze pentru a optimiza utilizarea VAR, asigurând astfel corectitudinea și fluiditatea jocului.