Critici asupra politicii de apărare
Într-un context internațional tensionat și cu o percepție crescândă a insecurității, sociologul Dan Dungaciu a declarat recent că liderii români par să încerce să își "cumpere" înțelegerea și sprijinul americanilor, fără a avea o viziune clară pentru securitatea națională. Într-un interviu acordat pe 12 martie 2026, Dungaciu a subliniat că românii nu au încredere în conducerea actuală, afirmând: "Oamenii au un sentiment profund de insecuritate, iar liderii noștri nu au nicio strategie". Aceste afirmații vin pe fondul unei crize de securitate generate de conflictul din Ucraina și de provocările asociate acestuia.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025, 67% dintre români se simt nesiguri în legătură cu situația internațională, ceea ce reflectă o stare de anxietate crescută în rândul populației. De asemenea, un raport al Eurostat din 2025 arată că România se află pe un loc îngrijorător în ceea ce privește încrederea în instituțiile statului, fiind devansată de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
Dungaciu a continuat să critice strategia guvernului român, afirmând că "nu există o claritate în ceea ce privește securizarea bazei de la Kogălniceanu". Acesta a subliniat că, deși România a fost plasată pe "linia întâi" în fața amenințărilor balistice, liderii români nu au reușit să comunice clar cu populația despre măsurile de apărare. "Ce garanții de securitate avem dacă rachetele sunt îndreptate spre noi?", a întrebat Dungaciu retoric.
Critica sa se aliniază cu opiniile altor experți în domeniul securității, precum Mihai Răzvan Ungureanu, fost ministru de externe, care a menționat în cadrul unei conferințe că "România trebuie să își revizuiască politicile de apărare și să colaboreze mai eficient cu partenerii din NATO". Ungureanu a subliniat importanța unei strategii clare și a unei comunicări transparente cu cetățenii pentru a spori încrederea în instituțiile statului.
Pe de altă parte, unii oficiali guvernamentali contestă aceste afirmații, argumentând că România a întreprins măsuri semnificative pentru a-și asigura securitatea. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat recent că "România colaborează strâns cu aliații săi și depune eforturi constante pentru a îmbunătăți capacitățile sale de apărare". Totuși, aceste asigurări nu par să aibă un impact semnificativ asupra percepției publice, potrivit sondajelor recente.
În comparatie cu alte țări europene, România se confruntă cu o provocare unică, având în vedere poziția sa geostrategică. Țări precum Polonia și țările baltice au implementat măsuri proactive în fața amenințărilor externe, generând un sentiment de siguranță în rândul populației. Aceasta este o lecție pe care România ar putea să o învețe, având în vedere că în 2025, 75% dintre polonezi se simțeau mai în siguranță datorită politicilor guvernamentale.
În concluzie, Dungaciu îndeamnă la o revizuire a politicilor de apărare din România, subliniind că "nu este vorba despre protecția românilor, ci despre o autoprotecție a liderilor". Această percepție a dus la o frustrare crescândă în rândul cetățenilor, care cer mai multă transparență și responsabilitate din partea liderilor lor. Viitorul de securitate al României depinde în mare măsură de capacitatea guvernului de a aborda aceste îngrijorări și de a oferi o viziune clară pentru apărarea națională.
Securitatea națională, în acest context, nu este doar o problemă de politică externă, ci și una de încredere și comunicare cu cetățenii.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare transparentă a riscurilor și o implicare activă a societății civile în discuțiile despre securitatea națională.