Aviz negativ pentru Procuror General
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis să nu acorde aviz favorabil candidaturii Cristinei Chiriac pentru funcția de Procuror General al României. Votul a fost de cinci la unu împotriva acesteia, după audierea din 12 martie 2026, în fața membrilor secției. "Decizia a fost luată în urma unei evaluări atente a candidaturii", a declarat un membru al CSM.
Cristina Chiriac, actuala șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Iași, a fost audiată împreună cu Marius Voineag, liderul DNA, în cadrul procedurii de acordare a avizului consultativ necesar pentru numirile la conducerea parchetelor importante. Propunerea pentru funcția de procuror general a fost făcută de ministrul Justiției, Radu Marinescu, care l-a nominalizat pe Voineag pentru funcția de adjunct.
După votul din cadrul secției, candidatura Cristinei Chiriac a fost respinsă cu 5 voturi la 1. În cazul lui Marius Voineag, votul a fost împărțit în mod egal, 3 la 3, ceea ce a generat o situație similară cu cea a actualului procuror general, Alex Florența. În aceste condiții, Secția pentru procurori va trebui să reia votul în ședințele următoare, până când va exista o decizie clară.
După respingerea candidaturii Cristinei Chiriac și a lui Gill Iacobici pentru funcția de adjunct al DIICOT, ministrul Justiției este obligat să reia o parte din procedura de selecție. Conform legislației, în cazul unui aviz consultativ negativ, ministrul Justiției trebuie să organizeze un nou interviu cu candidatul respectiv. Acest interviu trebuie să abordeze aspectele negative menționate în avizul emis de CSM.
După această etapă, Radu Marinescu poate decide să continue procedura și să transmită propunerea de numire către președintele României, însoțită de documentele relevante, sau poate retrage propunerea și declanșa o nouă procedură de selecție în termen de maximum 60 de zile.
În cadrul aceleași proceduri, Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, a fost singurul candidat care a primit aviz favorabil unanim de la Secția pentru procurori a CSM, fiind propus pentru conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
În timpul audierii, Cristina Chiriac a prezentat mai multe cazuri pe care le-a instrumentat în cadrul DNA Iași, inclusiv dosare care au vizat persoane influente din județul Iași și alte zone. A afirmat că are experiență în gestionarea unor cazuri complexe și a subliniat volumul mare de muncă al Ministerului Public, estimat la 1,7 milioane de dosare. În ciuda ezitărilor în timpul audierii, Chiriac a afirmat că, dacă ar fi numită procuror general, ar fi dispusă să învețe și să se adapteze la cerințele funcției.
Totodată, a propus ca Direcția Națională Anticorupție să preia competența de investigare a magistraților, o inițiativă care a stârnit dezbateri în rândul experților legali. Cristina Chiriac a declarat: "Nu pretind că am toate cunoștințele necesare, dar sunt deschisă să învăț". Această deschidere la învățare poate fi un aspect pozitiv, dar rămâne de văzut cum va influența decizia finală a CSM și a ministrului Justiției.
Pe de altă parte, reacțiile din partea analiștilor și experților juridici au fost variate, unii susținând că experiența Cristinei Chiriac în DNA nu o califică neapărat pentru funcția de procuror general, în timp ce alții consideră că este o oportunitate de a aduce o viziune nouă în sistemul de justiție.
Rămâne de văzut cum va evolua situația în zilele următoare, având în vedere că Ministerul Justiției trebuie să respecte procedurile legale stabilite pentru aceste numiri.