Controverse și declarații
În data de 12 martie 2026, Cristina Chiriac, candidată la funcția de Procuror General al României, a fost audiată în Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În timpul audierii, Chiriac a afirmat: „Nu pretind că am toate cunoștințele necesare, dar când voi fi numită Procuror General voi învăța”. Aceasta a venit într-un context în care Ministerul Public se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv o rată a achitărilor care a scăzut dramatic la DNA, de la 24% la 9%, conform spuselor actualului șef al DNA, Marius Voineag.
Audierile au fost marcată de proteste din partea grupului Declic, care a cerut respingerea numirii Cristinei Chiriac, strigând lozinci precum „Chiriac, să ne lași! Și să te întorci la Iași!”. Proiectul de candidatură al Cristinei Chiriac a fost supus unei analize riguroase, iar întrebările adresate de procurori au vizat atât competențele sale, cât și experiența în gestionarea cazurilor complexe.
Chiriac a fost întrebată despre lipsa de acțiune în cazul episcopului de Huși, Corneliu Onilă, care a fost condamnat la 8 ani de închisoare, având în vedere că probele au fost ținute la sertar. Răspunsul ei a fost că a acționat conform legii și că nu are nimic de reproșat în acest sens. Aceasta a stârnit controverse, având în vedere gravitatea acuzațiilor aduse episcopului și impactul acestora asupra încrederii publicului în justiție.
Conform unor surse din CSM, Cristina Chiriac a menționat că Parchetul General se află într-un „echilibru vulnerabil”, cu un stoc de 1,7 milioane de dosare. Aceasta a propus măsuri pentru creșterea eficienței actului de justiție, subliniind nevoia de a intensifica investigarea infracțiunilor de corupție. Totodată, a recunoscut că nu are toate cunoștințele necesare pentru a conduce Parchetul General, dar și-a exprimat disponibilitatea de a învăța.
Experții din domeniu, precum Daniel Horodniceanu, au ridicat întrebări critice privind capacitatea Cristinei Chiriac de a conduce o instituție atât de complexă precum Parchetul General, având în vedere că experiența sa profesională nu include toate aspectele necesare. Aceștia subliniază că este esențial ca Procurorul General să aibă o viziune clară asupra problemelor structurale ale instituției.
În concluzie, audierea Cristinei Chiriac evidențiază atât provocările cu care se confruntă Ministerul Public, cât și controversele legate de candidaturile pentru funcții de conducere în justiție. Rămâne de văzut cum va influența această audiere deciziile viitoare ale CSM și ale ministrului Justiției, Radu Marinescu, în ceea ce privește numirile propuse.
Următoarele discuții din CSM vor fi cruciale pentru a determina viitorul justiției în România.