Control coordonat pe teritoriul României
Guvernul României urmează să aprobe în şedinţa de joi, 12 martie 2026, un proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României. Acordul vizează controlul în punctul feroviar de trecere a frontierei de stat Fălciu (România) – Cantemir (Republica Moldova), semnat la 1 octombrie 2025 la Bucureşti. Potrivit declarațiilor oficiale, „Prin acest Acord se creează cadrul juridic bilateral necesar implementării conceptului de control coordonat pe teritoriul României, pe ambele sensuri de control.”
Controlul coordonat în gara Fălciu va permite poliţiştilor de frontieră din ambele state să efectueze controale succesive atât la intrarea în România, cât și la ieșirea din țară. Această măsură este menționată ca un element de noutate în domeniul controlului coordonat, având în vedere că, în alte puncte de frontieră, acesta se desfășoară doar pe un singur sens. Expunerea de motive a proiectului subliniază că, deși nu se va realiza interconectarea bazelor de date, implementarea acestui sistem va facilita tranzitul de persoane și va accelera transportul de mărfuri.
Oficialii estimează că sistemul va contribui semnificativ la fluidizarea traficului la frontieră. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, redeschiderea punctului feroviar Fălciu – Cantemir, nefuncțional din 2010, va permite reconectarea Republicii Moldova la coridoarele feroviare europene și dezvoltarea unor rute de transport către porturile românești. Această redeschidere are o importanță strategică pentru ambele state, în special pentru facilitarea comerțului și a mobilității cetățenilor.
Acordul are o valabilitate inițială de 12 luni, iar după această perioadă, autoritățile vor evalua eficiența mecanismului implementat. Potrivit statisticilor din 2025, volumul de mărfuri transportate între România și Republica Moldova a crescut cu 15%, ceea ce subliniază necesitatea unui astfel de acord.
În cadrul aceleași ședințe, Guvernul a aprobat și proiectul de lege pentru contractarea unui împrumut de 500 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru realizarea Autostrăzii Sibiu–Pitești. Proiectul este crucial pentru infrastructura rutieră din România și face parte din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T). Autostrada, care va avea 122,11 kilometri și va traversa Munții Carpați, este așteptată să faciliteze accesul către Marea Neagră și să genereze oportunități economice pentru comunitățile din nordul și sudul țării.
Împrumutul pentru Autostrada Sibiu–Pitești va putea fi tras în maximum 10 tranșe, fiecare de cel puțin 50 milioane de euro, cu o maturitate de până la 27 de ani. Implementarea acestui proiect va fi realizată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin CNAIR, iar finalizarea autostrăzii este estimată pentru 2028.
Guvernul a adoptat și o ordonanță de urgență care clarifică regimul juridic pentru 1.034 de bunuri din patrimoniul public care nu aveau un administrator desemnat. Aceste bunuri vor fi transferate în administrarea Agenției Naționale pentru Sport, cu scopul de a facilita deblocarea administrării infrastructurii de agrement și a taberelor școlare. Măsura este considerată esențială pentru dezvoltarea sportului de masă și revitalizarea infrastructurii destinate tinerilor.
În plus, Executivul a aprobat o hotărâre care actualizează cadrul de implementare a Planului Strategic PAC 2023–2027, introducând modificări pentru sectoarele vegetal și zootehnic, menite să simplifice accesul la finanțare pentru fermieri. Conform Ministerului Agriculturii, modificările ar putea asigura stabilitate financiară pentru agricultori.
Nu în ultimul rând, Guvernul a adoptat un memorandum prin care Ministerul Economiei va participa la proiecte europene privind tehnologiile avansate de semiconductori.
Autoritățile consideră că implicarea în aceste proiecte ar putea oferi României acces la finanțări și cooperare tehnologică necesară într-un domeniu strategic pentru economia globală.