Legea „burnout” respinsă
Legea privind prevenirea epuizării profesionale (burnout), inițiată de ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, alături de senatoarea USR, Cynthia Păun, a primit raport de respingere în Comisia pentru muncă din Senat, a anunțat partidul într-un comunicat pe 11 martie 2026. În cadrul votului din comisie, doar senatorii USR și UDMR au votat în favoarea proiectului, în timp ce reprezentanții celorlalte partide s-au abținut. Conform USR, inițiativa legislativă urmărește recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale, prin măsuri care să contribuie la îmbunătățirea sănătății și stării de bine a angajaților și la promovarea unor condiții de muncă echilibrate și sustenabile.
„Epuizarea profesională este un fenomen real și este o consecință care trebuie prevenită, cu orice preț. Inițiativa noastră asigură exact definirea și prevenția, dând încredere dialogului între angajatori și angajați pentru a implementa soluțiile cele mai potrivite fiecărui context în parte. Constat că încă există rețineri în a recunoaște și a preveni fenomene legate de muncă. Din păcate, tot angajații, angajatorii și economia în general vor avea de suferit dacă nu există în legislație nicio definiție și niciun instrument cu privire la burnout”, a declarat Irineu Darău, ministrul Economiei.
Această inițiativă stabilește o serie de responsabilități pentru angajatori, inclusiv informarea anuală a salariaților despre riscurile epuizării profesionale și metodele de prevenire. De asemenea, proiectul oferea posibilitatea ca angajații să beneficieze, parțial sau integral, de acoperirea costurilor pentru servicii de sprijin psiho-emoțional profesional din partea angajatorilor. Legea mai stabilește dreptul salariaților de a semnala riscuri sau situații de epuizare profesională, fără a fi supuși represaliilor sau acțiunilor disciplinare.
„Sănătatea unei organizații începe cu sănătatea oamenilor care muncesc în ea și care, de multe ori, ajung să își piardă energia, motivația și sensul muncii. Burnout-ul nu este un moft și nici o boală inventată. Este un fenomen real, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, care afectează angajatul, productivitatea acestuia cât și pe cea a organizațiilor. Prin această lege dorim să introducem un cadru minimal de prevenție și responsabilitate organizațională, fără a împovăra angajatorii prin costuri sau birocrație inutilă”, a subliniat Cynthia Păun, vicepreședinta comisiei pentru muncă din Senat.
USR face un apel la senatorii din toate partidele să reanalizeze această inițiativă legislativă și să susțină un demers care pune pe primul loc sănătatea angajaților și funcționarea sănătoasă a organizațiilor. „Burnout-ul este o realitate tot mai prezentă în mediul de lucru, iar ignorarea acestui fenomen nu face decât să amplifice costurile sociale și economice pe termen lung”, a transmis partidul.
Această respingere a legii coincide cu o tendință îngrijorătoare pe piața muncii, unde tot mai mulți angajați se confruntă cu simptomele burnout-ului. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025, 35% dintre angajați au raportat simptome de epuizare profesională, cu un impact semnificativ asupra productivității și sănătății mentale. Comparativ cu anul 2022, când procentul era de 25%, se observă o creștere alarmantă a acestui fenomen în rândul forței de muncă.
Din perspectiva experților în resurse umane, respingerea acestei inițiative legislative este o oportunitate ratată de a aborda o problemă care devine din ce în ce mai acută. „Fără un cadru legislativ clar, angajatorii pot ezita să implementeze măsuri de prevenție, ceea ce poate duce la o deteriorare a climatului de muncă și la creșterea absenteismului”, consideră Maria Ionescu, specialist în resurse umane la o firmă de consultanță din București.
Criticii acestei respingeri subliniază că, în lipsa unor reglementări clare, angajații vor continua să sufere în tăcere, iar organizațiile nu vor avea un ghid pentru a aborda această problemă.
Este esențial ca Parlamentul să reevalueze importanța sănătății mintale la locul de muncă și să considere adoptarea unor măsuri legislative care să adreseze epuizarea profesională, având în vedere impactul pe termen lung asupra economiei și bunăstării sociale.