Posibile operațiuni în Iran
Potrivit unor surse politice menționate de România TV, Statele Unite ale Americii analizează posibilitatea de a disloca aeronave la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, în perspectiva unor eventuale operațiuni în Orientul Mijlociu. În acest moment, discuțiile s-ar afla la început și nu ar exista încă o solicitare oficială transmisă în acest sens. Dacă o astfel de cerere va fi formulată, ea ar urma să fie analizată de Ministerul Apărării și aprobată în cadrul CSAT. În funcție de tipul și capacitatea forțelor militare care ar urma să fie trimise la Mihail Kogălniceanu, ar putea fi necesar inclusiv acordul Parlamentului.
În paralel, Washingtonul poartă discuții cu România și despre posibilitatea dislocării unui batalion de tancuri la poligonul de la Smârdan (județul Galați), unde ar urma să fie instruite echipajele europene care operează tancuri Abrams. Pentru acest proiect sunt avute în vedere investiții semnificative în infrastructura bazei, inclusiv extinderea poligonului militar.
Analistul Bogdan Chirieac a comentat acest subiect într-o intervenție la România TV. "O decizie precum aceasta ar trebui bine analizată de Ministerul Apărării și aprobată în cadrul CSAT. Sper că nu va fi un conflict pe termen mediu și lung. Eu mă aștept, totuși, să fie un conflict scurt, fiindcă toată conducerea Iranului a fost decapitată - 300 dintre liderii iranieni, în frunte cu ayatollahul Ali Khamenei, au fost uciși în primele minute ale conflictului.
Dacă astfel de discuții sunt în desfășurare, poate că noua administrație americană își va da seama și de importanța strategică deosebită a României în aceste vremuri, că tot luase decizia de retragere a 800 de militari americani de la Kogălniceanu. Din punctul acesta de vedere poate să fie un avantaj, să știți. Dacă România ar fi avut diplomație, putea să ridice niște probleme. Probleme nu în sensul de a face dificultăți, ci de a sensibiliza administrația despre poziția României, ca un partener important aflat în est, având cea mai mare graniță cu Ucraina, ieșirea la Marea Neagră și resurse importante.
Eu sper, însă, de asemenea, că baza Kogălniceanu are o apărare antiaeriană bine pusă la punct. În momentul acela, pentru Iran, așa cum sunt toate bazele americane din regiune, Kogălniceanu ar deveni o țintă. Acesta e mare risc, să spunem așa. Sigur, avem scutul de la Deveselu, probabil că armata română a deplasat în zonă mijloace antiaeriene importante, îmi imaginez că acest lucru s-a întâmplat deja, fiind o bază internațională, dar trebuie luată și varianta aceasta în calcul", a explicat Bogdan Chirieac.
Cuprins:Rutele de atac ar traversa sisteme puternice de apărare Ședință CSAT pe tema războiului din Orientul Mijlociu Carburanții s-au scumpit în România Situația românilor aflați în Orientul Mijlociu Probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran, în cazul în care Statele Unite vor primi permisiunea de a folosi baza militară de la Mihail Kogălniceanu, este extrem de redusă, susține analistul de politică externă Iulian Chifu. Potrivit acestuia, capacitatea Iranului de a lansa rachete balistice este în prezent grav afectată, iar distanța mare până la România face un astfel de scenariu aproape imposibil.
Analistul explică faptul că un eventual atac asupra României ar trebui să traverseze mai multe zone puternic apărate. „Capacitatea Iranului de a folosi rachetele balistice este în momentul de față aproape complet distrusă, ajunseseră la un 15% din tot ceea ce însemna rachete. Pe de altă parte, capacitatea de a ajunge vreodată în România ar fi, din nou, probabilitatea absolut marginală. Gândiți-vă că trebuie să treacă peste Israel, peste Golf, peste Turcia. Deci deja există o apărare antiaeriană europeană plasată în estul Mediteranei. Turcia, cu apărarea NATO de acolo, a interceptat de două ori rachete balistice care vizau acest stat membru al Alianței. Șansa de a ajunge în România este încă o dată marginală, spun marginală, pentru a nu respinge cu totul, pentru că probabilitatea este atât de mică, încât într-adevăr, nu merită considerată.
Nu uitați că baza de la Deveselu are drept principal obiectiv din momentul constituirii ei interceptarea unor eventuale rachete balistice care ar veni de la diverși actori din Orientul Mijlociu și s-ar îndrepta către Europa. Sigur, în primul rând către țara noastră. Deci zic că, din punctul acesta de vedere, dimensiunea gestionării oricărui tip de amenințare de această factură este asigurată în cea mai mare măsură.”, a declarat Iulian Chifu pentru Euronews.
Declarațiile analistului vin în contextul în care președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), programată miercuri, la Palatul Cotroceni. Pe agenda discuțiilor se află evoluțiile războiului din Orientul Mijlociu și impactul acestuia asupra României. Printre subiectele analizate se numără: solicitarea Statelor Unite de a folosi baza de la Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni legate de conflict; evoluțiile de pe piața carburanților, în contextul creșterii prețului petrolului; situația românilor aflați în Orientul Mijlociu și eventualele operațiuni de repatriere.
Cererea americană privind utilizarea bazei de la Kogălniceanu urmează să fie analizată de CSAT, iar în funcție de tipul operațiunilor militare, ar putea necesita și aprobarea Parlamentului.
Conflictul din Orientul Mijlociu începe deja să se resimtă în economie. De la izbucnirea războiului, motorina s-a scumpit în România cu aproximativ 48 de bani pe litru, iar benzina cu 34–35 de bani. Creșterile sunt legate de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, care a depășit recent 110 dolari pe baril, înainte de a reveni spre zona de 90 de dolari.
Repatrierea românilor aflați în Orientul Mijlociu continuă, iar Ministerul Afacerilor Externe a confirmat „cel puțin” încă un zbor din Muscat, Oman, programat pentru a doua parte a săptămânii. Conform MAE, peste cinci mii de români aflați în regiune au solicitat sprijin din partea consulatelor și ambasadelor României.
Purtătorul de cuvânt al instituției, Andrei Țărnea, a precizat însă că aceste solicitări nu vizează doar repatrierea, unele fiind făcute pentru obținerea de informații.