Răzvan Burleanu, contestat la TAS înaintea alegerilor FRF

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Contestația lui Ilie Drăgan împotriva candidaturii lui Răzvan Burleanu la președinția FRF a fost înregistrată la TAS, generând tensiuni înaintea alegerilor din 18 martie. Drăgan susține că Burleanu depășește limita de trei mandate prevăzută de statutul FRF, iar FRF a respins contestația inițială, argumentând că modificările statutului nu se aplică retroactiv.

EN

Brief

Ilie Drăgan has filed a complaint against Răzvan Burleanu's candidacy for the FRF presidency, claiming he exceeds the three-term limit set by the federation's statute. The FRF rejected the initial complaint, stating that the statute's amendments do not apply retroactively, and the case has been forwarded to the Court of Arbitration for Sport.

Răzvan Burleanu, contestat la TAS înaintea alegerilor FRF
Sursa foto: ziare.com

Contestație înainte de vot

Situația s-a tensionat înaintea alegerilor programate pe 18 martie 2026 la Federația Română de Fotbal, după ce singurul contracandidat confirmat al actualului președinte, Ilie Drăgan, a depus o contestație la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS). Drăgan contestă dreptul lui Răzvan Burleanu de a candida pentru un nou mandat la conducerea FRF, susținând că acesta ar depăși limita de trei mandate prevăzută de statutul federației. "Textul este limpede și nu lasă loc niciunei interpretări: interdicția privește funcția de președinte al FRF și stabilește o limită numerică maximă de 3 mandate", a declarat Drăgan în cadrul unei conferințe de presă.

Contestația inițială a fost respinsă de FRF. În primă fază, Ilie Drăgan a depus o contestație chiar la FRF, invocând articolul 50.1 din statut, care prevede că „nicio persoană nu poate deține funcția de președinte al FRF pentru mai mult de trei mandate”. Potrivit acestuia, textul nu lasă loc de interpretări și stabilește clar limita maximă: „Art. 50 alin. (1) nu distinge între mandate anterioare sau ulterioare unei modificări de statut. Nu distinge între mandate exercitate sub o redactare sau alta. Prin urmare, nici Comisia nu poate introduce o distincție pe care textul nu o conține”.

FRF a respins însă contestația, argumentând că modificarea statutului privind numărul maxim de mandate – de la două la trei – a fost adoptată după ce Burleanu devenise deja președinte în 2014, astfel că primul mandat nu poate fi luat în calcul deoarece legea nu poate fi aplicată retroactiv. "Interpretarea propusă de Drăgan nu respectă litera și spiritul statutului nostru", a declarat un oficial al FRF.

Nemulțumit de decizia FRF, Ilie Drăgan a mers mai departe și pe 9 martie 2026 a depus o contestație oficială la Tribunalul de Arbitraj Sportiv. Prin această acțiune, el solicită să fie constatată „interdicția de a mai candida a domnului Răzvan Burleanu, având în vedere că acesta depășește limita de trei mandate prevăzută de art. 50 alin. (1) din Statutul Federației Române de Fotbal”. Dosarul a fost deja înregistrat, iar în cadrul procedurii a fost depusă și o solicitare de măsuri provizorii pentru suspendarea Adunării Generale programate pe 18 martie, când ar urma să aibă loc alegerile.

Potrivit procedurii stabilite de TAS, până la 12 martie 2026, FRF trebuie să își exprime poziția privind soluționarea urgentă a cauzei, iar până la 16 martie 2026 trebuie să anunțe dacă este de acord sau nu cu suspendarea alegerilor. „Cei de la TAS așa mi-au comunicat că acestea sunt cele două termene în care FRF trebuie să se încadreze. Dacă nu vor fi de acord, e posibil ca pe 17 martie 2026 să dea TAS o rezoluție, dacă se suspendă sau nu alegerile până la soluționarea moțiunii mele”, a declarat Ilie Drăgan.

Drăgan, fondator și președinte al clubului „3 Kids Sport”, susține că în spatele candidaturii sale au existat presiuni asupra cluburilor care l-au susținut. „E clar că nu s-a dorit să fie opoziție pentru domnul Burleanu. Fiindcă am aflat ulterior că reprezentanții cluburilor care l-au propus pentru a putea candida au fost sunați și certați de persoane din conducerea FRF. Care le-au reproșat că mi-au dat respectivele propuneri”, a spus acesta.

Această situație tensionată ridică semne de întrebare asupra transparenței procesului electoral din cadrul FRF și a modului în care sunt gestionate candidaturile. Observatorii din fotbalul românesc și experții în drept sportiv subliniază importanța unei competiții corecte și fără presiuni externe. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică în 2023, 65% dintre români consideră că sportul ar trebui să fie mai bine reglementat pentru a preveni abuzurile de putere.

În concluzie, alegerea președintelui FRF rămâne un subiect delicat și controversat, cu implicații semnificative nu doar pentru fotbalul românesc, ci și pentru imaginea instituțională a Federației.

Următoarele zile vor fi cruciale pentru a vedea dacă procesul electoral va fi suspendat sau dacă Răzvan Burleanu își va continua campania pentru un nou mandat fără obstacole legale.