Atacuri Iran și Liban asupra Israelului
În a douăsprezecea zi a conflictului din Orientul Mijlociu, Iranul și Libanul au intensificat atacurile asupra Israelului, iar Tel Avivul a răspuns cu un bombardament masiv asupra Beirutului. Potrivit unui raport al Forțelor de Apărare Israeliene, peste 100 de rachete au fost lansate din Liban, provocând explozii pe teritoriul israelian, cu raportări de căderi în orașul Haifa. "Israelul va continua să protejeze cetățenii săi împotriva oricărei amenințări", a declarat un oficial israelian.
Atacurile israeliene s-au concentrat în suburbia Dahia din Beirut, zonă cunoscută ca un bastion al Hezbollah-ului. Imaginile din zonă arată distrugeri semnificative, iar martorii descriu scene apocaliptice. Ministrul de Externe iranian a acuzat Israelul că a bombardat o bancă plină de angajați, spunând că "infrastructura națională iraniană este atacată". Acesta a promis o răzbunare precisă pentru atacurile asupra civililor.
De asemenea, în urma atacurilor, băncile din Golful Persic au început să evacueze personalul, conform unor surse din New York Times, după ce oficialii iranieni au anunțat că vor ținti centrele economice și băncile cu legături în Statele Unite. Această decizie a generat panică în întreaga regiune și a dus la măsuri rapide de protecție din partea instituțiilor financiare.
Într-un context similar, FBI a emis o alertă cu privire la potențiale atacuri cu drone iraniene, care ar putea ajunge pe Coasta de Vest a Americii. "Este o situație extrem de serioasă și ne pregătim pentru orice scenariu", a declarat un oficial al agenției.
Pe fondul escaladării conflictului, premierul israelian Benjamin Netanyahu a convocat o reuniune de urgență cu înalți oficiali politici și de securitate pentru a evalua situația. În același timp, Donald Trump a reafirmat angajamentul Statelor Unite față de Israel, menționând că "încă nu am terminat" cu Iranul și că SUA vor continua să sprijine Israelul în această criză.
În acest context, Statele Unite au emis un avertisment pentru civilii iranieni să părăsească imediat porturile din Strâmtoarea Ormuz, declarându-le "ținte legitime". Comandamentul Central al SUA a subliniat riscurile crescute pentru transportul internațional din cauza intensificării atacurilor.
În urma atacurilor, Țările membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze cele mai mari stocuri de petrol de urgență pentru a contracara creșterea prețurilor, iar Japonia și Germania au anunțat măsuri similare. Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a declarat că aceste decizii reflectă o coordonare extrem de bine planificată între națiunile bogate.
Ceremonii de amploare au avut loc la Teheran pentru a onora victimele atacurilor, iar imaginile din Piața Revoluției arată sicrie acoperite de corturi pentru a preveni detectarea aerială. În același timp, Turcia a desfășurat un sistem anti-drone în Ciprul de Nord pentru a contracara amenințările din regiune.
La 11 martie 2026, bilanțul victimelor se ridică la 1.255 de morți și 12.000 de răniți în Iran, 570 de morți și 1.444 de răniți în Liban, și 13 morți și aproximativ 2.000 de răniți în Israel, conform raportărilor Al Jazeera. Această escaladare a conflictului are implicații profunde nu doar pentru regiunile afectate, ci și pentru stabilitatea economică și politică globală.
În ceea ce privește România, președintele Nicușor Dan a anunțat că țara va găzdui forțe și echipamente militare ale SUA în contextul acestui conflict, subliniind că "România este o țară sigură, dacă nu, mai sigură". Această decizie vine ca răspuns la solicitarea Pentagonului pentru dislocarea temporară a forțelor și echipamentelor militare în regiune.
Ministrul iranian al Sportului a anunțat că Iranul nu va participa la Cupa Mondială de fotbal din 2026, afirmând că regimul nu poate participa "după asasinarea liderului nostru". Această poziție reflectă tensiunile crescânde dintre Iran și Statele Unite, în contextul recentelor atacuri.
În concluzie, situația din Orientul Mijlociu continuă să se deterioreze, cu un impact semnificativ asupra stabilității regiunii și a relațiilor internaționale. Este esențial ca factorii de decizie să colaboreze pentru a preveni o escaladare și mai gravă a conflictului, iar comunitatea internațională trebuie să rămână vigilentă în fața acestor provocări.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a evalua evoluțiile și a răspunde adecvat la provocările emergente.