Opoziția contestă dislocarea militară
Protest parlamentul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Zeci de parlamentari din opoziție - AUR, SOS, POT, PACE - au protestat zgomotos, miercuri, în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților care urmează să se pronunțe asupra dislocării temporare în România a unor echipamente și forțe militare americane, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Parlamentarii opoziției au "acoperit" discursul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, cu fluiere, vuvuzele tricolore și huiduieli din bănci. "Pace! Pace! Pace!", au strigat aceștia. Ei au adus și foi imprimate cu mesajul "Noi vrem pace, nu război" și o parte dintre ei au mers lângă pupitru unde au fluierat vorbitorii care au susținut cererea șefului statului, iar ceilalți i-au acompaniat din bănci.
Deputatul AUR Gianina Șerban a declarat că "au citit maxim 100 de parlamentari" ce a trimis șefului statului după ședința CSAT. "Cum să fie vot? Cum să cerem parlamentarilor să voteze în orb?", a spus aceasta, "nu știu, nu au citit, nu știu pe ce își exprimă votul". Ea a cerut suspendarea ședinței astfel încât toți parlamentarii să aibă timp să citească documentele. Grindeanu i-a răspuns că parlamentarii au avut, miercuri, după ședința CSAT, "aproximativ 3 ore" să se informeze și putea să meargă oricine să citească această scrisoare, "staff-ul a fost la dispoziția parlamentarilor, cine a vrut să studieze a avut timp să meargă să studieze".
Reprezentanții puterii au spus că trupele care vor staționa în România sunt pur defensive și că România nu va ataca pe nimeni, în contextul conflictului SUA/Israel - Iran. Hotărârea Parlamentului a trecut la vot, cu 272 de voturi "pentru". Ședința a durat mai puțin de o oră. Statele Unite au solicitat României dislocarea temporară a unor capabilități militare la bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit unor surse politice, solicitarea vizează trimiterea a aproximativ 400–500 de militari americani pentru o perioadă limitată, de aproximativ 90 de zile.
Pe ordinea de zi s-a aflat o informare de care Parlamentul "a luat act", din partea Președintelui României, Nicușor Dan, "cu privire la aprobarea intrării și staționării în România a Forței de reacție NATO (Allied Reaction Force/ARF) sau tranzitarea teritoriului național de către aceasta, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, dacă va fi cazul, în anul 2026, precum și mandatarea ministrului apărării naționale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea ARF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2026". Votul a fost acordat pe "încuviințarea, de către Parlamentul României, în temeiul art.4 alin. (2) din Legea nr.291/2007, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a unor propuneri ale Prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în data de 11 martie 2026". Senatoarea Nicoleta Pauliuc, care a citit documentația trimisă parlamentarilor din Comisiile de Apărare, a spus că parlamentarilor li se cere să aprobe "prezența pe baza de la Mihail Kogălniceanu a unor capabilități care se vor desfășura pe o perioadă determinată". "Este un document clasificat cel pe care l-am studiat, pe care l-am dezbătut și în baza căruia am luat această decizie. Pot să confirm doar faptul că ceea ce a comunicat președintele Nicușor Dan sunt elemente pe care le regăsim în hotărâre.
Capabilitățile pe care Statele Unite le vor reloca la Mihail Kogălniceanu sunt capabilități defensive", a adăugat Pauliuc.