Repatrierea românilor din Orient
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, urmează să participe miercuri, 11 martie 2026, la o întrunire a Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților. Șefa diplomației românești este așteptată cu explicații legate de repatrierea românilor din Orientul Mijlociu de la începutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Președintele Comisiei de politică externă, Hajdu Gabor, a declarat marți pentru AGERPRES că urmărește „cu îngrijorare” situația românilor blocați în aceste zone. „Este clar că urmărim cu mare interes și îngrijorare ce se întâmplă în zonele afectate de escaladarea războiului din Orientul Mijlociu. Urmărim ce se întâmplă cu concetățenii noștri care sunt blocați în aceste zone. Pot să vă spun foarte deschis că primesc și eu telefoane de la ei în mod personal și se interesează. Convocarea ședinței Comisiei pentru politică externă a fost decisă în acest context, în care mulți cetățeni români se află în aceste state afectate de conflictul din Orientul Mijlociu”, a precizat parlamentarul.
Hajdu Gabor a subliniat că a solicitat, începând din 3 martie, informații de la Ministerul Afacerilor Externe. „Ne-am adresat cu două adrese consecutive, transmise în 3 și 5 martie, prin care am solicitat informații privind numărul cetățenilor români aflați în această situație, măsurile avute în vedere pentru sprijinul și repatrierea acestora, precum și, în mod normal, estimarea termenului în care revenirea lor în siguranță în țară ar putea fi organizată. Invitația adresată ministerului se înscrie în această linie, a interesului manifestat pentru soarta concetățenilor noștri care sunt acolo. Și este un interes absolut legitim al Parlamentului, dorim să obținem informații de la minister și de la Guvern”, a explicat Hajdu Gabor.
Vicepreședintele Comisiei de politică externă, deputatul AUR Cosmin Corendea, a precizat că așteaptă niște „explicații de bun simț” legate de criteriile aplicate de Ministerul de Externe românilor aduși în țară din Orientul Mijlociu, respectiv de condițiile în care i-ar fi fost refuzată îmbarcarea Irinei Ponta. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a anunțat că ministrul Oana Țoiu va participa miercuri la ședința Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților. Întrebat dacă Oana Țoiu va fi prezentă fizic sau online la ședința Comisiei, purtătorul de cuvânt a răspuns: „Asta nu știu, dar fiind în București, bănuiesc că fizic, nu pot să dau o confirmare sută la sută”.
Luni, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a solicitat premierului Ilie Bolojan să trimită Corpul de control la Ministerul Afacerilor Externe pentru a verifica situația legată de transportul românilor din zona de conflict din Orientul Mijlociu. Totodată, el a anunțat că le va cere parlamentarilor partidului din Comisiile de politică externă să îi cheme la audieri pe ministrul Oana Țoiu și pe consulul României în Dubai.
Într-un alt context, avocatul Adrian Cuculis a înregistrat marți, 10 martie 2026, un denunț penal împotriva ministrului Oana Țoiu, acuzând-o de abuz în serviciu în legătură cu modul în care a coordonat operațiunile de repatriere a cetățenilor români aflați în Dubai. Cuculis susține că responsabilitatea pentru modul defectuos în care s-a desfășurat evacuarea românilor din zona de conflict revine direct ministrului, având în vedere structura ierarhică a Ministerului Afacerilor Externe. „În disonanță cu alte păreri, apreciez că în raport de modul de organizare al MAE și al responsabilităților și prerogativele conferite de către lege Ministerul de Externe, fapta de care se poate face vinovată doamna Țoiu este de abuz în serviciu în forma autoratului și nu instigare la abuz în serviciu, având în vedere că toată coordonarea se face vertical de la Ministru spre consulate, conform legii”, se arată în denunț.
Avocatul a solicitat, de asemenea, ridicarea imunității ministrului, măsură pe care o consideră necesară pentru efectuarea de percheziții asupra dispozitivelor electronice ale acesteia. „Ridicarea imunității a fost cerută în denunț ca o consecință normală a percheziționării dispozitivelor ministrului în vederea stabilirii cu exactitate a modului de comunicare cu palierele inferioare”, a explicat Cuculis.
Contextul care a generat acest denunț este reprezentat de atacurile cu rachete balistice lansate de Iran asupra unor ținte din Dubai și Abu Dhabi, începând cu data de 28 februarie 2026. „Din spațiul public am luat cu toții la cunoștință despre situația ca la data de 28.02.2026, pe teritoriul statului Dubai, statul Iran a lansat succesiv valori majore de rachete balistice ce au vizat zone din Dubai și Abu Dhabi, inclusiv în desfășurarea de evenimente chiar și către aeroportul internațional Dubai dar și către clădiri emblematice cum ar fi Burj Al Arab și alte structuri și infrastructuri civile și turistice. Deși știrea s-a propagat cu un oarecare scepticism, rezultatul sau bilanțul în primele zile s-a ridicat la peste 100 de răniți și 4 morți, majoritatea aflându-se în Dubai, astfel încât și evenimentele din zilele următoare din datele de 1 și 7 martie a.c au consolidat ideea unui conflict militar important”, a detaliat avocatul.
Cuculis consideră că statul român avea obligația de a declanșa de urgență toate mecanismele disponibile pentru repatrierea cetățenilor români. „Conform reglementărilor aflate în vigoare și în funcție de ierarhizarea Ministerului Afacerilor Externe, în fruntea căruia se afla făptuitoarea Țoiu Oana Silvia, pe filiera consulară și în subordinea directă a acesteia, aveau obligația așa cum vom arăta, să stabilească în cadrul celulei de criză din cadrul MAE și ulterior în secțiile consulare, modul de evacuare al cetățenilor români în funcție de criteriile interne de vulnerabilitate ce pot fi date fie de către legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului sau legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sau persoanele vulnerabile așa cum sunt ele reglementate în dreptul comun penal în zona traficului sau exploatării”, a precizat avocatul.
Acesta acuză faptul că ordinea și criteriile de prioritizare a celor care urmau să fie evacuați din zona de război au fost aplicate într-un mod total netransparent. Punctul culminant al nemulțumirilor a fost atins, potrivit lui Cuculis, atunci când opinia publică a aflat că un minor de 17 ani a fost refuzat la îmbarcarea într-un avion care s-a întors la București cu 14 locuri goale.
„Momentul la care opinia publică a aflat că un minor de 17 ani a fost refuzat la îmbarcarea într-un avion ce s-a întors la București cu o capacitate de 14 locuri goale a fost momentul la care la nivel de spațiu public oricine cu o minimă pregătire juridică își putea da seama că la nivelul M.A.E prin principalul coordonator în situații de criză, Ministrul de Externe, comisese cel puțin o infracțiune conexă infracțiunilor de corupție”, a conchis avocatul Adrian Cuculis.