Continuarea operațiunilor de repatriere
Premierul Ilie Bolojan a anunțat continuarea operațiunilor de repatriere a românilor din zonele de conflict din Orientul Mijlociu. În ultimele zile, sute de cetățeni români au ajuns în țară prin zboruri organizate cu sprijin european, dar și prin curse comerciale. "Continuăm efortul de a repatria cetățenii români surprinși de izbucnirea războiului în zone periculoase", a transmis premierul pe Facebook, în data de 11 martie 2026, la București.
Luni dimineață, la București au sosit 273 de români transportați din Muscat, Oman, prin două zboruri organizate în cadrul mecanismului european RescEU, parte a Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Cetățenii români aflați în Emiratele Arabe Unite au fost mai întâi transferați către Muscat cu ajutorul a nouă autocare, gestionate de consulatul României din Dubai. Tot luni, un alt zbor asistat a adus în țară 191 de persoane evacuate din Doha, Qatar, prin intermediul Arabiei Saudite. Premierul a subliniat că aceste operațiuni se concentrează în special pe categoriile vulnerabile.
„În a doua parte a săptămânii vom organiza cel puțin încă un zbor din Muscat, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă, destinat cetățenilor români din categorii vulnerabile”, a declarat Bolojan. Autoritățile române colaborează și cu companiile aeriene comerciale pentru a facilita întoarcerea turiștilor români din Emiratele Arabe Unite. Premierul a mulțumit autorităților locale pentru deschiderea culoarelor aeriene, care permit efectuarea a două curse Fly Dubai zilnic către România, transportând astfel 164 de cetățeni români, alături de pasageri din alte state UE.
Bolojan a transmis că o analiză detaliată a modului în care a fost organizată repatrierea va fi realizată doar după ce toți românii aflați în zonele de conflict vor fi aduși în siguranță. „După ce acest obiectiv esențial va fi îndeplinit, vom face o analiză aprofundată a felului în care a fost organizată și a decurs operațiunea de repatriere a cetățenilor români”, a spus premierul. Autoritățile intenționează să învețe din experiențele recente pentru gestionarea mai eficientă a unor situații similare în viitor.
Operațiunea de repatriere a stârnit tensiuni politice recente. Victor Ponta și Daciana Sârbu au acuzat Ministerul Afacerilor Externe că fiica lor minoră nu a fost inclusă pe lista unui zbor. Ministerul a respins acuzațiile, explicând că selecția pasagerilor s-a făcut pe baza unor criterii de prioritate, cum sunt copiii, persoanele cu probleme medicale, femeile însărcinate și familiile cu copii mici. Controversa a fost discutată și în ședința coaliției de guvernare, unde liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut trimiterea Corpului de Control la Ministerul Afacerilor Externe. Solicitarea a fost respinsă de premier, care a reiterat că prioritatea rămâne evacuarea românilor din zonele afectate de conflict.
Oana Țoiu este așteptată la Comisia de politică externă a Camerei Deputaților, unde va trebui să ofere explicații privind modul în care autoritățile române gestionează repatrierea cetățenilor români aflați în zonele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, este chemată miercuri, 11 martie 2026, la ședința Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților, pentru a răspunde întrebărilor parlamentarilor despre operațiunile de repatriere.
Președintele comisiei, deputatul Hajdu Gabor, a declarat pentru Agerpres că situația românilor rămași în aceste regiuni este urmărită cu atenție, mai ales în contextul escaladării tensiunilor din zonă. „Este clar că urmărim cu mare interes și îngrijorare ce se întâmplă în zonele afectate de escaladarea războiului din Orientul Mijlociu. Urmărim ce se întâmplă cu concetățenii noștri care sunt blocați în aceste zone”, a precizat acesta.
Potrivit acestuia, Comisia a cerut încă de la începutul lunii martie informații oficiale de la Ministerul Afacerilor Externe despre numărul românilor aflați în zonele de risc și despre planurile pentru readucerea lor în țară. „Ne-am adresat cu două adrese consecutive, transmise în 3 și 5 martie, prin care am solicitat informații privind numărul cetățenilor români aflați în această situație, măsurile avute în vedere pentru sprijinul și repatrierea acestora”, a explicat Hajdu Gabor.
Vicepreședintele Comisiei de politică externă, deputatul AUR Cosmin Corendea, a declarat că așteaptă clarificări privind criteriile după care Ministerul Afacerilor Externe a organizat repatrierea românilor din regiune. El a subliniat că sunt necesare „explicații de bun simț” în legătură cu situațiile în care anumite persoane ar fi fost sau nu îmbarcate în cursele de evacuare.
Participarea ministrului la ședința comisiei a fost confirmată și de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, care însă nu a putut să precizeze dacă aceasta va fi prezentă fizic sau prin videoconferință. „Asta nu știau, dar fiind în București, bănuiesc că fizic, nu pot să dau o confirmare sută la sută”, a declarat Andrei Țărnea. Tema repatrierii românilor din Orientul Mijlociu a devenit și subiect de dispută politică după ce fiica fostului premier Victor Ponta a fost împiedicată să revină în țară în urma unei intervenții telefonice a ministrului Oana Țoiu la consulatul din Dubai.
Luni, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului Ilie Bolojan să trimită Corpul de control la Ministerul Afacerilor Externe pentru a verifica modul în care a fost organizat transportul cetățenilor români din zona de conflict și a anunțat că le va solicita parlamentarilor PSD din comisiile de politică externă să îi cheme la audieri atât pe ministrul Oana Țoiu, cât și pe consulul României la Dubai, pentru a clarifica modul în care s-au desfășurat operațiunile de evacuare a românilor din regiune.