Intervenție pentru stoparea crizei
Țările G7 au declarat marți, 10 martie 2026, că vor sprijini eliberarea colectivă a petrolului din rezervele lor pentru a combate creșterea prețurilor cauzată de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), acest demers are loc în contextul în care prețurile petrolului au crescut semnificativ, ajungând la niveluri alarmante. "Este esențial să intervenim rapid pentru a stabiliza piața și a asigura accesibilitatea resurselor energetice", a declarat Katherina Reiche, ministrul german al economiei.
Grupul de țări s-a întâlnit cu AIE, care a solicitat statelor membre să intervină pe piața petrolului. Această intervenție vine pe fondul opririi aproape totale a exporturilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, o rută strategică care asigură aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. Potrivit rapoartelor, prețurile au crescut drastic de la începutul conflictului, dar s-au stabilizat după anunțul eliberării rezervelor, chiar dacă experții avertizează că aceasta este doar o soluție temporară.
AIE a solicitat celor 32 de membri ai săi să elibereze 400 de milioane de barili de petrol, o cantitate care depășește dublul celor 180 de milioane de barili eliberați în urma invaziei rusești în Ucraina la începutul anului 2022. "Eliberarea trebuie să fie aprobată de toți cei 32 de membri pentru a avea loc", a precizat Reiche. Miercuri dimineață, Austria și Japonia au confirmat că vor elibera și ele petrol din rezervele lor, iar AIE va confirma miercuri după-amiază detaliile acestei eliberări.
Cu toate acestea, chiar și cu această cantitate, eliberarea ar reprezenta doar aproximativ trei sau patru zile de aprovizionare la nivel mondial sau aproximativ două săptămâni din ceea ce ar fi fost transportat în mod normal prin Strâmtoarea Hormuz. "În principiu, susținem măsuri proactive pentru a remedia situația, inclusiv utilizarea rezervelor strategice", au declarat miniștrii energiei din G7 după întâlnirea cu AIE.
Țările membre și asociate ale AIE reprezintă două treimi din producția globală de energie și 80% din consum. Conform reglementărilor, toate țările membre ale AIE sunt obligate să păstreze în rezervă echivalentul a 90 de zile din consumul național de petrol, pentru a face față eventualelor perturbări globale. Aceasta înseamnă că, în total, membrii organizației dețin peste 1,2 miliarde de barili în stocuri de urgență, la care se adaugă încă 600 de milioane de barili în stocuri ale industriei.
Petrolul nu este depozitat într-un singur loc; de exemplu, companii precum Shell și BP păstrează stocuri în terminale și rafinării din Marea Britanie. Când este eliberat, aceasta nu înseamnă că o cantitate mare de petrol nou va începe să circule pe piață imediat. În schimb, producătorii vor pune la dispoziție cantități mai mari pentru rafinării, însă analiștii din domeniul energiei au subliniat că există o deficiență a capacității de rafinare.
O altă problemă legată de eliberarea rezervelor este că aceasta nu poate fi repetată la nesfârșit. "Odată ce le eliberezi, ele nu mai există", a declarat Nick Butler, fostul șef al departamentului de strategie al BP. Această situație ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a intervenției și la capacitatea de a răspunde unor eventuale crize viitoare.
Pe scurt, măsurile de eliberare a rezervelor de petrol sunt un răspuns la o situație de urgență, dar nu oferă o soluție pe termen lung pentru provocările cu care se confruntă piața energetică globală.
În perioada următoare, va fi esențial ca statele să colaboreze și să dezvolte strategii durabile care să asigure securitatea energetică și stabilitatea prețurilor pe termen lung.