Provocări economice și bugetare
Bolojan: bugetul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, miercuri dimineață, că ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget pentru 2026. Premierul a transmis că proiectul a fost construit într-un "context economic dificil" și că acesta "trebuie să răspundă simultan mai multor provocări". De modul în care vor fi gestionate aceste provocări depind stabilitatea financiară și ritmul de dezvoltare din următorii ani, a mai transmis premierul Ilie Bolojan.
"Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an", a declarat Bolojan.
Reducerea deficitului bugetar este una dintre principalele provocări, România având de scăzut deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei. Această ajustare se traduce printr-o necesitate de ajustare de aproximativ 18,3 miliarde de lei. Potrivit premierului, reducerea deficitului bugetar este un efort al întregii economii și al societății.
"Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Statul trebuie să cheltuie mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici", a adăugat Bolojan.
O altă provocare identificată de premier este menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice. România are în prezent peste 20.000 de investiții în diferite faze, iar prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR. Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august, având de atras aproximativ 10 miliarde de euro, la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat.
"Bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB", a precizat Bolojan. Aceasta subliniază importanța continuării investițiilor publice pentru dezvoltarea economică a României.
Pe lângă provocările legate de deficit și investiții, premierul a menționat și costul ridicat al dobânzilor, care rămâne o presiune semnificativă asupra bugetului. Chiar dacă dobânzile din piață au început să scadă, plățile rămân ridicate din cauza creșterii datoriei publice. În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, echivalentul a 3% din PIB.
"Această sumă este comparabilă cu valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București-Pașcani", a adăugat premierul.
Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației publice sunt, de asemenea, esențiale pentru a crea un spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile. Premierul a subliniat că ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii.
"Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei", a afirmat Bolojan.
În final, premierul a subliniat importanța punerii economiei pe baze mai solide, prin stimularea producției și a exporturilor, precum și susținerea investițiilor private.
"Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani", a concluzionat Bolojan.