Autoritățile române au clasificat cererea SUA

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Autoritățile române au clasificat cererea administrației SUA de găzduire de forțe și echipamente ca fiind secretă, în contextul războiului din Iran. Cererea a fost înaintată Parlamentului, dar nu va fi publicată pe site-ul Legislativului, ci poate fi consultată doar în comisiile de apărare. Președintele Nicușor Dan a detaliat natura echipamentelor solicitate, subliniind că acestea sunt defensive și non cinetice.

EN

Brief

Romanian authorities have classified the US request for hosting forces and equipment as secret in the context of the Iran war. The request has been forwarded to Parliament but will not be published on the legislative website, only available for consultation in defense committees. President Nicușor Dan detailed the nature of the requested equipment, emphasizing their defensive and non-kinetic nature.

Autoritățile române au clasificat cererea SUA
Sursa foto: mediafax.ro

Cerere secretă privind forțele NATO

Cererea administrației SUA de găzduire de forțe și echipamente în România, în contextul războiului din Iran, a fost clasificată la regim „secret” de către autoritățile române. Potrivit unei declarații oficiale a Președintelui Nicușor Dan, solicitarea a fost înaintată Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) și a fost transmisă Parlamentului, însă documentul nu va fi publicat pe site-ul Legislativului, contrar practicii obișnuite. La ora 14:30, Birourile Permanente Reunite au fost convocate pentru a discuta și aproba cererea. Aceasta se află pe ordinea de zi a Birourilor Permanente, la punctul 3, sub denumirea „Scrisoare din partea domnului Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României privind încuviinţarea, de către Parlamentul României, în temeiul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unor solicitări ale Prim ministrului României, după consultarea CSAT în data de 11 martie 2026”.

Președintele Nicușor Dan a declarat de la Palatul Cotroceni că solicitarea Pentagonului se referă la „avioane de realimentare, echipamente de monitorizare, comunicații satelitare în corelare cu scutul de la Deveselu”, subliniind că este vorba despre „echipamente defensive”. „Nu sunt înzestrate cu armament propriu zis, sunt echipamente non cinetice”, a adăugat Dan, clarificând astfel natura tehnologiilor solicitate.

În plus, Birourile Permanente ale Parlamentului au primit și alte două cereri din partea Președintelui Nicușor Dan. Prima se referă la intrarea și staționarea în România a Forței de Reacție NATO în anul 2026. A doua cerere vizează misiunile Ministerului de Interne care vor fi desfășurate în afara teritoriului național în același an. Aceste solicitări adaugă un strat suplimentar de complexitate la discuțiile privind securitatea națională și cooperarea internațională.

Referitor la solicitarea SUA, conform legii, găzduirea de forțe și echipamente în România devine efectivă după aprobarea cererii de către Parlamentul României. Această procedură legislativă este reglementată de Legea nr. 291/2007, care stabilește cadrul legal pentru astfel de colaborări internaționale. Este important de menționat că o astfel de acțiune poate avea implicații semnificative asupra politicii externe a României, în special în contextul actual al tensiunilor internaționale.

Comparativ cu anii anteriori, când România a fost implicată în diverse misiuni NATO, actuala solicitare a SUA subliniază angajamentul Statelor Unite față de securitatea regională și cooperarea cu partenerii europeni. Experții în securitate apreciază că aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea stabilității în regiune, însă există și voci critice care avertizează asupra riscurilor asociate cu amplasarea de echipamente militare străine pe teritoriul național.

În concluzie, aprobarea acestei cereri de către Parlament va marca un pas important în consolidarea relațiilor de apărare dintre România și Statele Unite, dar va necesita și o discuție publică mai largă privind implicațiile strategice și sociale ale acestor măsuri.

În perioada următoare, este esențial ca autoritățile să comunice transparent cu cetățenii despre natura și scopul acestor cereri, asigurându-se astfel un climat de încredere și cooperare.