Declarații la Summitul de la Paris
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat marți, 10 martie 2026, că reducerea sectorului energetic nuclear din Europa a fost o „greșeală strategică”. Declarația a fost făcută în contextul crizei energetice cauzate de războiul din Iran, în cadrul unui discurs susținut la Summitul pentru Energie Nucleară de la Paris. „Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere, și consider că a fost o greșeală strategică din partea Europei să renunțe la o sursă fiabilă și accesibilă de energie cu emisii reduse”, a afirmat von der Leyen, conform Reuters.
În 1990, Uniunea Europeană se baza pe energia nucleară pentru o treime din energia electrică, iar acum ponderea acesteia este de doar aproximativ 15%. Această scădere a dus la o dependență crescândă de importurile de combustibili fosili, ale căror prețuri au crescut semnificativ în ultimele zile, expunând astfel Europa la riscuri economice. „Faptul că suntem complet dependenți de importurile scumpe și volatile de combustibili fosili ne pune într-o poziție dezavantajoasă”, a subliniat von der Leyen.
În contextul acestei crize, Uniunea Europeană își propune să stimuleze dezvoltarea reactoarelor nucleare mici, având în vedere că acestea pot contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați. Von der Leyen a anunțat o garanție de 200 de milioane de euro din partea UE pentru a sprijini investițiile în dezvoltarea acestor reactoare modulare. Conform președintelui CE, banii vor proveni din Sistemul de comercializare a emisiilor al UE.
Ministrul Energiei din Germania, Carsten Schneider, a criticat abordarea lui von der Leyen, numind-o „strategia retrogradă”, și a susținut că energia electrică din surse regenerabile, cum ar fi vântul și soarele, este mai ieftină și nu produce deșeuri radioactive. Această divergență de opinie subliniază dezbaterile intense din cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul energiei nucleare.
Pe lângă criticile venite din Germania, alte țări, precum Austria și Luxemburg, rămân opuse energiei nucleare, în timp ce Franța, cel mai mare producător de energie nucleară din Europa, susține că energia nucleară este esențială pentru competitivitatea industrială. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că UE trebuie să își diversifice sursele de aprovizionare, având în vedere că în 2024, 15% din uraniul utilizat pentru energia nucleară era încă importat din Rusia.
De asemenea, Macron a propus standardizarea proiectelor de reactoare în întreaga Europă, o măsură care ar putea avantaja gigantul energetic EDF din Franța. Aceasta vine pe fondul unei competiții tot mai intense pentru proiectele nucleare în Europa, exemplificată de câștigarea de către compania sud-coreeană KHNP a unei licitații pentru construirea unei centrale nucleare în Republica Cehă.
Prezent la același summit, ministrul român al energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România își va tripla capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii ani. „Lumea are nevoie de tot mai multă energie, iar energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să acopere deficitul de energie curată”, a afirmat Ivan. România are o experiență de 60 de ani în domeniul energiei nucleare și a operat centrala de la Cernavodă în condiții de maximă siguranță.
Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, unitățile 1 și 2 de la Cernavodă s-au clasat printre cele mai performante reactoare din lume în 2026, cu un factor mediu de capacitate de peste 92%. Ministrul a subliniat că continuarea proiectelor de la Cernavodă și dezvoltarea primului reactor SMR din Europa la Doicești sunt priorități pentru România, ceea ce va aduce investiții și locuri de muncă în sectorul energetic.
Această declarație a lui von der Leyen, împreună cu anunțul lui Ivan, sugerează o schimbare de paradigmă în abordarea energiei nucleare în Europa, în special într-un context global în care cerințele energetice cresc și preocupările legate de emisii devin din ce în ce mai urgente.