Recrutare și formare militară
În data de 10 martie 2026, Croația a demarat procesul de recrutare pentru serviciul militar obligatoriu, o măsură care a stârnit un interes semnificativ în rândul tinerilor din țară. Aproximativ 800 de recruți, dintre care mai mult de jumătate s-au oferit voluntari, au început instruirea în cazărmi din trei locații diferite. Tihomir Kundid, șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Croației, a declarat: „Acum au fost scoși din mediul civil. Îi vom familiariza pas cu pas, pentru a nu resimți prea mult stres”. În cadrul acestui program, recruții vor fi supuși unei discipline militare stricte timp de două luni, având drept scop pregătirea lor pentru eventuale provocări de securitate.
Instruirea va include abilități militare tradiționale, dar și competențe moderne, precum controlul dronelor și tehnici de război cibernetic. Generalul Kundid a promis un program „foarte dinamic și foarte interesant” pentru recruți. Conform Ministerului Apărării din Croația, recruții vor primi o indemnizație lunară de 1.100 de euro, ceea ce reprezintă un stimulent semnificativ pentru tineri. Totodată, doar zece persoane s-au declarat obiecții de conștiință, alegând să efectueze serviciu civil în loc de cel militar.
Această măsură de reinstaurare a serviciului militar obligatoriu vine pe fondul unei schimbări radicale în situația de securitate din Europa, așa cum a subliniat ministrul croat al Apărării, Ivan Anušić. „Situația din Croația și din vecinătatea noastră era stabilă. Acum este complet diferită. De patru ani asistăm nu doar la agresiunea Rusiei în Ucraina, ci și la acțiunile apropiaților Rusiei în întreaga Europă”, a declarat acesta pentru BBC.
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Croația ar putea influența și alte state din regiune. În Slovenia, de exemplu, cel mai mare partid de opoziție promovează această idee înaintea alegerilor parlamentare din această lună. De asemenea, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat planuri pentru revenirea serviciului militar obligatoriu în următoarele 12 luni, ceea ce a generat îngrijorări în Kosovo și Bosnia. Aceasta a dus la o creștere semnificativă a cheltuielilor militare în Serbia, provocând temeri în rândul vecinilor.
James Ker-Lindsay, analist specializat în Balcani, a comentat asupra acestei situații, afirmând: „Orice dezvoltare militară în Balcani face regiunea mult mai puțin sigură, deoarece fiecare o interpretează ca fiind îndreptată împotriva sa”. Aceste temeri sunt amplificate de creșterea cheltuielilor militare și de alianțele recente dintre Croația, Kosovo și Albania.
Pe de altă parte, procesul de recrutare din Croația este deja în desfășurare, cu planuri de a instrui până la 4.000 de recruți anual. Croația se alătură astfel unui grup select de țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, printre care se numără și Grecia, Turcia și statele scandinave. Această dezvoltare sugerează o reorientare a politicilor de apărare în contextul provocărilor de securitate actuale.
În concluzie, reinstaurarea serviciului militar obligatoriu în Croația reprezintă o reacție la schimbările geopolitice recente și poate influența semnificativ dinamica de securitate din regiune.
Pe măsură ce procesul de recrutare continuă, va fi important de monitorizat impactul acestei măsuri asupra tinerilor și asupra relațiilor dintre statele din Balcani.