Inteligență artificială în medicină
Instrumentele de inteligență artificială (AI) sunt tot mai des folosite pentru a analiza volumuri mari de date medicale. În domeniul neurologiei, aceste tehnologii ar putea ajuta la identificarea unor semne subtile ale bolilor neurodegenerative înainte ca simptomele să devină evidente. Pe 10 martie 2026, o echipă de cercetători de la Worcester Polytechnic Institute (WPI) a prezentat un studiu care demonstrează că o formă de inteligență artificială a prezis boala Alzheimer cu o acuratețe de aproape 93%. "Rezultatele sugerează că inteligența artificială poate revoluționa modul în care diagnosticăm bolile neurodegenerative", a declarat Benjamin Nephew, profesor asistent de cercetare la WPI.
Studiul, publicat în revista Neuroscience, a arătat că modificările anatomice care implică pierderea volumului cerebral diferă în funcție de vârstă și de sex. Rezultatele se bazează pe analiza a peste 800 de scanări cerebrale, ce au permis identificarea unor modificări anatomice asociate cu debutul celei mai frecvente forme de demență. Scanările prin rezonanță magnetică (RMN) au fost colectate de la 344 de persoane cu vârste cuprinse între 69 și 84 de ani.
Setul de date a inclus 281 de scanări de la persoane cu funcție cognitivă normală, 332 de scanări de la persoane cu deficit cognitiv ușor și 202 scanări de la pacienți diagnosticați cu boala Alzheimer. Analiza a inclus 95 dintre cele aproape 200 de regiuni distincte ale creierului. Algoritmul de inteligență artificială a analizat aceste imagini pentru a identifica caracteristici anatomice asociate stării cognitive a pacienților.
Cercetătorii au constatat că unul dintre cei mai importanți indicatori predictivi ai bolii Alzheimer este reducerea volumului cerebral, care apare în mai multe regiuni implicate în funcții cognitive importante. Printre acestea se numără hipocampul, implicat în formarea memoriei, amigdala, asociată procesării fricii, și cortexul entorinal, o regiune implicată în percepția timpului. Analiza a arătat că pierderea de volum cerebral apare atât la bărbați, cât și la femei cu vârste între 69 și 76 de ani, în special în partea dreaptă a hipocampului. Cercetătorii consideră că această regiune ar putea avea un rol important în diagnosticul timpuriu al bolii.
Studiul a indicat și diferențe între sexe în modul în care se reduc volumele unor regiuni cerebrale. La femei, reducerea volumului a fost observată în cortexul temporal mijlociu stâng, o regiune implicată în limbaj și percepția vizuală. La bărbați, modificările au fost observate în principal în cortexul entorinal drept. Potrivit cercetătorilor, aceste diferențe ar putea fi asociate cu modificări ale hormonilor sexuali, inclusiv scăderea nivelului de estrogen la femei și de testosteron la bărbați.
Benjamin Nephew a explicat că diagnosticarea timpurie a bolii Alzheimer este dificilă deoarece simptomele inițiale pot fi confundate cu procesul normal de îmbătrânire. În acest context, metodele de învățare automată pot analiza cantități mari de date din scanări cerebrale și pot identifica modificări subtile asociate cu boala. "Aceste rezultate ar putea contribui la îmbunătățirea metodelor de diagnostic și de tratament în viitor", a subliniat Nephew.
Conform Alzheimer’s Association, peste 7,2 milioane de persoane din Statele Unite trăiesc în prezent cu boala Alzheimer. Cercetările continuă pentru a identifica și alți factori care influențează evoluția bolii.
În concluzie, avansurile în tehnologia AI pot transforma abordarea noastră față de diagnosticul Alzheimer, oferind speranțe pentru o intervenție mai timpurie și mai eficientă.