Riscurile ridicate asupra sănătății
Un nou studiu sugerează că bebelușii pot fi expuși, încă dinainte de naștere, la un număr mult mai mare de așa-numite „substanțe chimice eterne” decât se credea până acum. Cercetarea indică o expunere prenatală extinsă la compuși din categoria PFAS, detectați în sângele din cordonul ombilical. Studiul, realizat de cercetători din Statele Unite și Canada, arată că nou-născuții pot intra în contact cu mai multe substanțe per- și polifluoroalchilate (PFAS) în perioada intrauterină decât au indicat analizele anterioare.
PFAS sunt adesea numite „substanțe chimice eterne” deoarece se descompun extrem de lent în mediul înconjurător și pot rămâne mult timp atât în natură, cât și în organismul uman. De-a lungul ultimelor decenii, aceste substanțe au fost utilizate pe scară largă în diverse procese industriale și produse de consum, inclusiv în ambalaje alimentare sau materiale textile pentru mobilier. Potrivit Agenției Europene pentru Mediu, utilizarea PFAS este reglementată prin diverse directive, dar expunerea populației rămâne o preocupare majoră.
Pentru a evalua expunerea prenatală, cercetătorii au analizat probe de sânge din cordonul ombilical ale unor nou-născuți, considerat un indicator relevant al substanțelor la care este expus fătul înainte de naștere. Analiza a pornit de la o observație din studii anterioare, potrivit căreia placenta asociată cu primul copil al unei mame ar putea conține niveluri mai ridicate de PFAS decât în cazul copiilor născuți ulterior. Primele rezultate ale cercetării au confirmat această diferență.
Totuși, atunci când oamenii de știință au aplicat o metodă mai complexă de analiză chimică, capabilă să identifice un număr mai mare de compuși, diferența dintre primul copil și următorii nu a mai fost observată. Studiul a inclus analiza probelor de sânge din cordonul ombilical provenite de la 120 de nou-născuți, colectate în perioada 2003–2006. Cercetătorii au utilizat o tehnică modernă de scanare chimică, care permite detectarea unui spectru mai larg de compuși PFAS și a unor substanțe cu structură similară.
Prin această metodă au fost identificate 42 de substanțe PFAS, comparativ cu doar opt detectate prin tehnica utilizată anterior. Doar patru dintre aceste substanțe au fost identificate prin ambele metode de analiză. Autorii studiului spun că modul în care sunt măsurate aceste substanțe poate influența semnificativ concluziile privind expunerea prenatală. Metoda mai extinsă a evidențiat o diversitate mai mare de compuși PFAS și diferențe mai mici între copiii născuți succesiv.
Potrivit cercetătorilor, rezultatele sugerează că expunerea prenatală la PFAS este mai larg răspândită și mai complexă decât s-a estimat până acum. Studiul nu a analizat direct efectele asupra sănătății. Totuși, cercetări anterioare au asociat expunerea la PFAS cu mai multe probleme medicale, printre care reducerea funcției renale și un risc crescut de cancer. De asemenea, alte studii au indicat o legătură între nivelurile de PFAS din sângele mamelor și diferențe în dezvoltarea creierului copiilor sau o creștere fetală mai redusă.
Cercetătorii subliniază că unele dintre substanțele PFAS identificate nu au fost încă studiate suficient sau chiar complet identificate, ceea ce îngreunează evaluarea exactă a riscurilor. Autorii intenționează să extindă utilizarea acestei metode de analiză pentru a obține o imagine mai clară asupra nivelului real al expunerii la PFAS și pentru a înțelege mai bine modul în care aceasta ar putea influența sănătatea pe termen lung.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai și de la alte instituții de cercetare din Statele Unite și Canada și a fost publicat în revista științifică Environmental Science & Technology.