Proiect legislativ controversat
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus recent în Parlament un proiect de lege care propune completarea Legii nr. 312/2005, vizând dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole de către cetățenii străini și persoanele juridice străine. Această inițiativă vine după ani în care guvernele anterioare au permis vânzarea unor suprafețe tot mai mari de teren agricol către investitori străini, lucru care a generat îngrijorări în rândul agricultorilor români. Deputatul AUR Lucian Mușat, inițiatorul proiectului legislativ, a subliniat: „România este în topul țărilor care au vândut cele mai multe pământuri către străini.”
Conform estimărilor neoficiale, aproximativ 40% din suprafața agricolă a României, echivalentul a patru milioane de hectare, este controlată direct sau prin firme cu acționari străini. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la viitorul agriculturii românești și la securitatea alimentară a țării. Potrivit expunerii de motive a inițiativei legislative, diferențele economice dintre cetățenii români și investitorii din statele vest-europene influențează semnificativ piața terenurilor agricole din România.
Documentul arată că „puterea economică mult mai ridicată a cetățenilor UE din vestul Europei le oferă acestora un avantaj în achiziționarea de terenuri.” Această intrare a cetățenilor UE pe piața de achiziție de terenuri agricole „cauzează o creștere necontrolată a prețurilor”, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra agricultorilor români și a altor cetățeni care doresc să achiziționeze teren agricol în scop de investiție. În acest context, Lucian Mușat a declarat că proiectul legislativ are ca scop corectarea efectelor negative ale politicilor din ultimii ani.
Propunerea legislativă include mai multe măsuri concrete. Astfel, se preconizează ca un cetățean străin să aibă dreptul să achiziționeze maximum 10 hectare de teren agricol, în timp ce societățile cu capital străin sau cele românești cu capital străin în proporție de peste 50% vor putea cumpăra maximum 30 de hectare. Aceste limite sunt ridicate pentru societățile românești în care acționariatul românesc depășește 50% și pentru care există o declarație de beneficiar real pentru un cetățean român.
„Nu ne vindem glia” nu trebuie să rămână doar un slogan, ci o realitate. Avem soluțiile și avem oamenii care să le implementeze”, a conchis Mușat. Această inițiativă a generat reacții mixte în rândul comunității agricole și al experților în domeniu.
Pe de o parte, agricultorii români salută măsurile propuse, considerând că acestea sunt necesare pentru protejarea agriculturii autohtone. Mihai Bălănescu, președintele Asociației Producătorilor de Alimente din România, a declarat: „Este esențial să protejăm resursele noastre agricole de interesele externe care pot duce la creșterea prețurilor și la stagnarea dezvoltării locale.” De cealaltă parte, unii economiști avertizează că restricțiile impuse ar putea avea efecte negative asupra investițiilor străine în România.
„Limitele propuse ar putea descuraja investitorii care doresc să dezvolte proiecte agricole în România, ceea ce ar putea afecta negativ economia locală”, a declarat Radu Mănescu, expert în dezvoltare economică. Aceasta ar putea genera o contracție a pieței și o scădere a locurilor de muncă în sectorul agricol, în contextul în care România se confruntă deja cu o criză economică semnificativă.
În plus, Uniunea Europeană a adoptat recent măsuri care încurajează mobilitatea capitalului și investițiile transfrontaliere, iar inițiativa AUR ar putea fi în contradicție cu aceste direcții. În acest context, este esențial ca România să găsească un echilibru între protejarea agriculturii naționale și atragerea de investiții externe.
Conform datelor Eurostat, în 2025, România a înregistrat o creștere de 5% în sectorul agricol, însă dependența de investițiile externe rămâne o provocare. Este crucial ca legiuitorii să ia în considerare atât protejarea terenurilor agricole, cât și stimularea dezvoltării economice. În concluzie, proiectul de lege depus de AUR ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței terenurilor agricole din România. Rămâne de văzut cum va evolua dezbaterea și dacă măsurile propuse vor fi adoptate.
În această direcție, următorii pași implică consultări cu experți în domeniu și discuții în Parlament pentru a ajunge la un consens care să reflecte atât nevoile agricultorilor români, cât și cerințele economice globale.
Un dialog deschis și constructiv este esențial pentru a asigura un viitor sustenabil pentru agricultura românească.