522 milioane euro pentru 9 spitale
Banii spitalele reprezintă subiectul principal al acestui articol. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, Roxana Mînzatu, a anunțat luni, 9 martie 2026, aprobarea transferului a 522 de milioane de euro către Programul Sănătate 2021-2027. Această sumă este destinată finalizării a nouă spitale noi în România, iar investițiile provin din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). "România va putea finaliza nouă spitale noi", a declarat Mînzatu în cadrul unei postări pe Facebook.
Modificarea legislativă permite, de asemenea, extinderea perioadei de eligibilitate pentru întregul Program de Sănătate, care se va desfășura acum până la 31 decembrie 2030. Potrivit Agerpres, această decizie vine în contextul nevoilor acute din sistemul de sănătate românesc, unde accesul la servicii medicale de calitate rămâne o provocare.
Unitățile medicale care vor beneficia de această finanțare includ Spitalul Județean de Urgență Oradea, Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, Institutul Regional de Oncologie Timișoara, Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Județean de Urgență Argeș, Spitalul Județean de Urgență Vaslui, Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” din Pitești și Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” din București.
De asemenea, în cadrul componentelor finanțate prin Fondul Social European Plus (ESF+), va fi introdusă o nouă măsură pentru sănătatea reproductivă, alocându-se 16,1 milioane de euro pentru sprijinirea tratamentelor de fertilizare in vitro pentru grupuri vulnerabile. Această inițiativă vine în întâmpinarea nevoilor de sănătate ale populației, având în vedere că accesul la astfel de servicii este esențial.
Spitalele au fost selectate de autoritățile române pe baza stadiului implementării proiectelor, criteriu esențial în procesul de finanțare. Roxana Mînzatu a subliniat că obiectivul principal al acestei inițiative este îmbunătățirea accesului populației la servicii medicale esențiale și la îngrijiri de calitate. Totuși, unele voci critice subliniază că, deși fondurile sunt alocate, istoria recentă a proiectelor de infrastructură din domeniul sănătății a fost marcată de întârzieri și neîndeplinirea termenelor.
Criticii sugerează că amânările și reprogramările frecvente ale proiectelor de sănătate demonstrează o lipsă de competență din partea autorităților române. De exemplu, în trecut, au existat numeroase planuri de modernizare a infrastructurii spitalicești care nu au fost finalizate la timp, ceea ce a dus la o scădere a încrederii în capacitatea guvernului de a gestiona fondurile europene eficient. Aceste critici pun în discuție angajamentul real al autorităților de a implementa proiecte durabile în beneficiul cetățenilor.
Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în infrastructura de sănătate, având nevoie de reforme substanțiale pentru a îmbunătăți sistemul medical. De exemplu, în 2022, România a cheltuit doar 5,5% din PIB pe sănătate, comparativ cu media europeană de 9,9%.
În concluzie, alocarea acestor fonduri reprezintă o oportunitate semnificativă pentru România de a îmbunătăți infrastructura medicală, dar implementarea efectivă rămâne cheia succesului. Este esențial ca autoritățile să demonstreze capacitatea de a gestiona și utiliza eficient resursele europene pentru a asigura accesul la servicii de sănătate de calitate pentru toți cetățenii.
Următorii pași includ monitorizarea progresului în construcția spitalelor și evaluarea impactului asupra comunităților locale.