Consecințe imprevizibile ale războiului
Un raport clasificat al Consiliului Național de Informații din Statele Unite, ajuns în presă, avertizează că decizia președintelui Donald Trump de a lansa lovituri militare împotriva Iranului ar putea avea consecințe grave și imprevizibile. Documentul, finalizat cu aproximativ o săptămână înaintea operațiunilor militare, pune sub semnul întrebării capacitatea Statelor Unite de a provoca prăbușirea regimului de la Teheran, scrie Daily Mail.
Tensiunile în Orientul Mijlociu au crescut rapid în intensitate în ultima săptămână, după o operațiune militară comună a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului. Atacurile l-au ucis pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Teheranul a răspuns ulterior prin lovituri asupra unor baze militare americane din statele Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC). Deși Donald Trump a rămas ferm în susținerea intervenției militare, raportul Consiliului Național de Informații ridică îndoieli privind posibilitatea ca regimul iranian să fie înlăturat. Consiliul este un organism guvernamental american care raportează directorului serviciilor naționale de informații și coordonează analizele realizate de cele 18 agenții de informații ale SUA.
Potrivit a trei persoane familiarizate cu concluziile raportului, citate de The Washington Post, Iranul va reacționa la moartea lui Khamenei prin aplicarea procedurilor interne menite să asigure continuitatea regimului. Aceleași surse spun că este „puțin probabil” ca opoziția iraniană să preia controlul asupra țării. Succesorul lui Khamenei nu a fost încă desemnat. Alegerea acestuia revine Adunării Experților, în colaborare cu lideri de rang înalt ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice. Fiul liderului suprem, Mojtaba Khamenei, este menționat frecvent ca posibil succesor, însă Donald Trump l-a descris anterior drept „incompetent” și „un lider slab”.
Inițial, administrația Trump a afirmat că scopul loviturilor era distrugerea capacităților nucleare ale Iranului. În ultimele zile, Washingtonul a cerut însă „capitularea necondiționată” a regimului de la Teheran. Trump a declarat într-un interviu pentru NBC News că Statele Unite vor avea un cuvânt de spus în privința conducerii Iranului. „Vrem ca ei să aibă un lider bun. Avem câteva persoane despre care cred că ar face o treabă bună”, a spus el.
Analiștii spun că evaluarea din raport reflectă modul în care funcționează sistemul politic iranian. Holly Dagres, cercetător la Washington Institute for Near East Policy, a declarat că o capitulare în fața presiunilor lui Trump ar contrazice principiile fundamentale ale regimului. Suzanne Maloney, specialist în politica iraniană la Brookings Institution, a afirmat că nu există în prezent o forță internă capabilă să conteste puterea regimului. „Chiar dacă nu mai pot proiecta această putere foarte eficient în exterior, în interiorul țării o pot exercita în continuare”, a spus ea. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a respins ferm ideea unei cooperări cu Washingtonul. „Soarta dragului nostru Iran, mai prețios decât viața, va fi decisă doar de națiunea iraniană mândră, nu de gașca lui Jeffrey Epstein”, a scris el pe platforma X.
Casa Albă a menținut poziția administrației Trump, afirmând că regimul iranian este „zdrobit”. Într-un comunicat transmis The Washington Post, administrația americană a declarat că obiectivele operațiunii „Epic Fury” sunt distrugerea programului de rachete balistice al Iranului, eliminarea capacității navale a acestuia, oprirea sprijinului acordat grupărilor aliate și împiedicarea obținerii unei arme nucleare. În interviuri acordate presei, Trump a spus că este convins că regimul iranian se va prăbuși în curând. „O să aibă un impact major sau nu va exista niciun acord, pentru că nu vom mai face asta din nou”, a declarat el într-un interviu pentru Politico. Președintele a adăugat că „oamenii iubesc ceea ce se întâmplă” în Iran și că operațiunea elimină „o amenințare majoră la adresa Statelor Unite”.
În ultima săptămână, mai multe state din Consiliul de Cooperare al Golfului – inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit și Iordania – au fost lovite de rachete. Autoritățile iraniene au spus că țintele vizate erau baze militare americane și că populația civilă din aceste state nu a fost vizată. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, și-a cerut scuze într-un mesaj video pentru atacurile care au afectat statele vecine. „Îmi cer scuze, în nume personal, țărilor vecine care au fost atacate de Iran”, a spus el. „De acum înainte nu vom ataca țările vecine și nu vom lansa rachete asupra lor decât dacă vom fi atacați de acele state. Cred că ar trebui să rezolvăm aceste probleme prin diplomație.” Mesajul a fost transmis lângă un portret al lui Ali Khamenei, însă liderul iranian nu a comentat direct moartea acestuia. Cu toate acestea, Pezeshkian a respins idee a capitulării Iranului, afirmând că adversarii țării „ar trebui să-și ducă în mormânt dorința de capitulare necondiționată a poporului iranian”.
La scurt timp după mesajul președintelui iranian, Gardienii Revoluției au anunțat că au vizat baze militare din Emiratele Arabe Unite și Kuweit. Qatarul a confirmat că a interceptat o rachetă iraniană și a emis o alertă de securitate sporită. În același timp, Israelul și-a intensificat operațiunile militare. Sâmbătă dimineață, 7 martie, aproximativ 80 de avioane de luptă israeliene au atacat aeroportul internațional Mehrabad din Teheran. Duminică, 8 martie, au atacat depozite de combustibil din Teheran. Operațiunile au continuat și în Liban, unde armata israeliană a lansat un raid în estul țării, soldat cu cel puțin 41 de morți, potrivit oficialilor libanezi citați de The New York Times. Iranul a ripostat prin atacuri aeriene, în timp ce alerte de raid au fost declanșate la Ierusalim și în mai multe orașe din Golf, inclusiv Dubai și Manama. Arabia Saudită a anunțat că a interceptat o rachetă balistică lansată spre o bază aeriană unde sunt staționați militari americani. Imagini din Dubai sugerează și un posibil atac cu dronă în apropierea aeroportului internațional. Atacurile aeriene au dus temporar la închiderea spațiului aerian în mai multe zone din Orientul Mijlociu, provocând perturbări majore în transportul aerian. Gardienii Revoluției au anunțat, de asemenea, că au vizat petrolierul Prima în Golful Persic, în apropierea strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul maritim global. Potrivit estimărilor citate în presă, cel puțin 1.230 de persoane au fost ucise în Iran de la începutul conflictului, peste 200 în Liban și 11 în Israel.
De asemenea, șase militari americani au fost confirmați morți.