Creștere din cauza conflictului din Iran
Prețul barilului de țiței Brent, standardul internațional, a fost de 101,19 dolari la scurt timp după reluarea tranzacțiilor la Bursa de Comerț din Chicago, în creștere cu 9,2% față de prețul de decontare de vineri de 92,69 dolari, relatează AP. West Texas Intermediate, țițeiul ușor produs în Statele Unite, se vindea la aproximativ 107,06 dolari pe baril. Aceasta este cu 16,2% mai mare decât prețul de decontare de vineri de 90,90 dolari. Ambele ar putea crește sau scădea pe măsură ce tranzacțiile pe piață continuă.
Creșterile au urmat creșterii prețurilor la țițeiul din SUA cu 36% și a prețurilor la țițeiul Brent cu 28% săptămâna trecută. Prețurile petrolului au crescut vertiginos pe măsură ce războiul, aflat acum la a doua săptămână, a prins în capcană țări și locuri esențiale pentru producția și transportul petrolului și gazelor din Golful Persic.
Creșterea prețului, influențată de blocarea Strâmtorii Ormuz, a fost semnificativă. Aproximativ 15 milioane de barili de țiței – aproximativ 20% din petrolul mondial – sunt transportați de obicei zilnic prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit firmei independente de cercetare Rystad Energy. Amenințarea atacurilor iraniene cu rachete și drone a împiedicat petrolierele să traverseze strâmtoarea, care se învecinează la nord cu Iranul, transportând petrol și gaze din Arabia Saudită, Kuweit, Irak, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Iran.
Irakul, Kuweitul și Emiratele Arabe Unite și-au redus producția de petrol pe măsură ce rezervoarele de stocare se umplu, din cauza capacității reduse de a exporta țiței. Iranul, Israelul și Statele Unite au atacat, de asemenea, instalațiile petroliere și gaziere de la începutul războiului, exacerbând preocupările legate de aprovizionare.
Ultima dată când contractele futures pentru țițeiul american s-au tranzacționat peste 100 de dolari pe baril a fost pe 30 iunie 2022, când prețul a ajuns la 105,76 dolari. Pentru Brent, a fost pe 29 iulie 2022, când prețul a ajuns la 104 dolari pe baril. Creșterea prețurilor la petrol la nivel global, de la atacul Israelului și al SUA asupra Iranului pe 1 martie, a zguduit piețele financiare, stârnind îngrijorări că majorarea costurilor energiei va alimenta inflația și va duce la cheltuieli mai mici din partea consumatorilor americani, principalul motor al economiei.
Pe de altă parte, prețul petrolului a depășit duminică 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, investitorii fiind îngrijorați că războiul din Iran ar putea duce la restricții prelungite asupra fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu. Brent a crescut cu 17% până la 108,73 dolari pe baril, după ce săptămâna trecută înregistrase deja o creștere de 28%, în timp ce țițeiul american a crescut cu 19% până la 108,33 dolari pe baril, transmite Reuters.
Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei să-i succeadă tatălui său, Ali Khamenei, în funcția de lider suprem, semnalând că cei din linia dură rămân ferm la putere în Teheran, la o săptămână de la începutul conflictului cu Statele Unite și Israelul. Fără semne de încetare a ostilităților în Orientul Mijlociu și cu petrolierele care încă nu îndrăznesc să traverseze Strâmtoarea Ormuz, investitorii se pregătesc pentru o perioadă lungă de costuri energetice mai mari.
„Economia globală rămâne dependentă de fluxul concentrat de petrol și gaze naturale din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz”, a remarcat Bruce Kasman, economist șef la JPMorgan. „Scenariul pe termen scurt este o creștere către 120 de dolari pe baril, urmată de o moderare pe măsură ce conflictul se va calma în curând”, a adăugat el. „Însă, în absența unei rezoluții politice clare și decisive, se preconizează că prețurile petrolului Brent se vor stabili la un nivel ridicat de 80 de dolari pe baril până la jumătatea anului”.
Un astfel de rezultat ar putea reduce creșterea economică globală anuală cu 0,6% pentru prima jumătate a acestui an și ar putea crește prețurile de consum cu o rată anuală de 1%, a spus el. Kasman a avertizat că un conflict mai amplu și susținut ar putea duce prețul petrolului la peste 120 de dolari pe baril și ar risca o recesiune globală.
Pe piețele financiare, Wall Street a coborât în tranzacțiile de dinaintea sesiunii, pe măsură ce contractele futures S&P 500 au scăzut cu 1,6%, iar contractele futures Nasdaq au scăzut cu 1,7%. Contractele futures Nikkei din Japonia au scăzut la 52.400, în cădere drastică față de închiderea de vineri de 55.620. Pe piețele obligațiunilor, riscul creșterii inflației a depășit considerentele legate de refugiul sigur, iar contractele futures pe obligațiuni de stat pe 10 ani au scăzut cu 13 puncte, în timp ce contractele futures pe trei ani au scăzut cu 22 de puncte.
Investitorii au căutat lichiditatea dolarului, evitând monedele țărilor care depind de importurile de energie, inclusiv Japonia și o mare parte din Europa. Dolarul s-a apreciat cu 0,3% până la 158,35 yeni, în timp ce euro a scăzut cu 0,7% până la 1,1537 dolari.
Aurul a scăzut cu 0,6%, ajungând la 5.140 dolari pe uncie, dealerii speculând că investitorii vor trebui să înregistreze profituri acolo unde pot pentru a acoperi pierderile din alte părți.