Scenarii de creștere a prețului
Prețul motorinei în România ar putea ajunge la aproximativ 11,5 lei pe litru până la sfârșitul lunii mai, în scenariul în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă și Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Această evoluție este determinată de creșterea cotațiilor petrolului Brent și a prețurilor motorinei pe hub-ul european Amsterdam-Rotterdam-Anvers, conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, transmite Agerpres.
Potrivit sursei citate, piața combustibililor din Europa este influențată de câteva variabile structurale majore: evoluția țițeiului Brent, marjele de rafinare pentru motorină, costurile logistice și cererea sezonieră, cursul dolar/leu și nivelul taxelor și accizelor din România. "În mod normal, există o relație directă între aceste elemente: Brent – Motorina ARA – Motorina România", susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), în studiul publicat luni.
Analiza indică faptul că, în scenariul pesimist, după o creștere de 80% în primele 10 zile de conflict, prețul motorinei în hub-ul ARA ar putea ajunge la un avans total de aproximativ 117% în următoarele 80 de zile. Acest scenariu ar putea apărea în cazul unor tensiuni severe pe piața produselor rafinate, generate de un posibil deficit de motorină în Europa sau de sancțiuni suplimentare asupra produselor rafinate rusești.
În acest context, prețul motorinei în hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers ar putea ajunge la circa 2.850 dolari pe tonă, un nivel care ar reprezenta un șoc major pentru piață, depășind episoadele înregistrate în timpul crizei energetice din 2022. Scenariul mediu, considerat de autorii analizei drept cel mai probabil, preconizează o creștere a prețurilor în următoarele 80 de zile similară celei din primele 10 zile ale conflictului, respectiv de aproximativ 79%. Aceasta reflectă o piață tensionată, dar funcțională, caracterizată prin cerere sezonieră ridicată și stocuri relativ scăzute în Europa.
Pe de altă parte, scenariul optimist, în care creșterea prețurilor ar fi limitată la aproximativ 41%, ar necesita o stabilizare a ofertei la nivel global, susținută de majorarea producției rafinăriilor și de o eventuală încetinire a economiei globale. "Prețurile Brent au crescut cu până la 15%, ajungând la peste 100 de dolari pe baril, după ce principalii producători din Orientul Mijlociu au redus producția", adaugă autorii analizei.
În Irak, producția celor trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, la 1,3 milioane de barili pe zi, față de 4,3 milioane înainte de războiul cu Iranul.
Potrivit studiului, un șoc geopolitic major sau un deficit semnificativ pe piața globală a petrolului ar putea determina o creștere a cotației petrolului Brent la aproximativ 180 de dolari pe baril, ceea ce ar genera inflație energetică la nivel global. Scenariul mediu, care presupune o creștere de aproximativ 44% în următoarele 80 de zile, sugerează că piața petrolului ar rămâne tensionată, alimentată de cererea globală în creștere, în special din partea economiei Chinei.
Pe baza probabilităților aproximative ale scenariilor analizate, estimarea pentru următoarele trei luni indică un nivel de aproximativ 1.500 de dolari pe tonă pentru motorina tranzacționată în hub-ul ARA și un preț al motorinei în România de aproximativ 11,5 lei pe litru. Evoluția prețurilor ar putea fi influențată de riscuri precum escaladarea conflictelor geopolitice, reducerea producției de către statele OPEC+, sau probleme tehnice în rafinăriile europene.
Totodată, analiza subliniază că, în ultimul deceniu, capacitatea de rafinare a Europei a scăzut, iar sancțiunile asupra produselor rafinate rusești au eliminat o sursă importantă de aprovizionare pentru piața europeană. "Rezultatul este o piață caracterizată de deficit structural de distilate medii, categoria în care intră motorina. În acest context, orice creștere a prețului petrolului brut se transmite rapid în prețul motorinei", conchid autorii cercetării.
„Pentru România, întrebarea nu este dacă motorina se va scumpi.
Întrebarea este cât de repede și cât de mult”, a adăugat președintele AEI, Dumitru Chisăliță.