Probleme cu identitatea electronică
Pe 9 martie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că platforma online „Fără hârtie” a primit peste 2.200 de sesizări de la cetățeni, majoritatea legate de dificultăți în implementarea cărții electronice de identitate. Gheorghiu a subliniat că multe instituții nu au actualizat aplicațiile necesare pentru a citi noile cărți de identitate, ceea ce a dus la frustrare în rândul populației. "Până acum, sunt peste 2.200 de postări ale oamenilor. Le împărțim pe categorii. Evident că din cele 2000 și ceva de postări se coagulează 15-20 de domenii în care oamenii întâmpină dificultăți în relația cu statul", a afirmat Gheorghiu, evidențiind problemele cu care se confruntă cetățenii.
Cele mai frecvente probleme raportate sunt legate de utilizarea cărții electronice de identitate, un produs recent implementat în România. Potrivit vicepremierului, "statul știe să se saboteze el pe el singur", o afirmație care reflectă nemulțumirea față de progresele lente în digitalizarea serviciilor publice. Aceasta subliniază necesitatea unei coordonări mai bune între instituții pentru a asigura funcționarea eficientă a noilor tehnologii.
În ceea ce privește soluțiile, Gheorghiu a declarat că Ministerul Afacerilor Interne va colabora cu alte instituții pentru a identifica și rezolva blocajele. "Ce vom face împreună cu Ministerul Afacerilor Interne? Vom identifica blocajele și vom încerca să le rezolvăm. Deci luăm în fiecare lună primele zece domenii de blocaj și încercăm să le rezolvăm", a explicat aceasta. Aceasta sugerează o abordare proactivă, care include și posibile modificări legislative pentru a răspunde nevoilor cetățenilor.
Pentru a îmbunătăți transparența procesului, vicepremierul a menționat că cetățenii care depun sesizări vor primi feedback din partea autorităților. "Oamenii vor afla, primesc un tracking number, cu care își pot urmări sesizarea, astfel încât să știe în fiecare clipă ce se întâmplă cu ea", a precizat Gheorghiu. Aceasta este o măsură importantă pentru a reconstrui încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
În contextul comparativ, România nu este singura țară care se confruntă cu provocări în implementarea sistemelor digitale. Alte state din Uniunea Europeană au raportat întârzieri similare în adoptarea tehnologiilor electronice, însă este esențial ca România să învețe din aceste experiențe pentru a evita erorile anterioare. Potrivit Eurostat, România se află pe ultimele locuri în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, cu un procent de doar 30% din cetățeni care utilizează serviciile online în 2025.
Criticii susțin că aceste probleme ar putea fi rezolvate mai rapid dacă ar exista o strategie națională clară pentru digitalizarea serviciilor publice. De asemenea, ei argumentează că resursele financiare alocate pentru aceste proiecte ar trebui să fie mai bine gestionate. "Este nevoie de o direcție clară și de implicarea tuturor actorilor din sectorul public și privat pentru a face față acestor provocări", afirmă expertul în politici publice, Dr. Andrei Popescu, de la Institutul de Studii Publice.
În concluzie, gestionarea eficientă a sesizărilor prin platforma „Fără hârtie” este un pas important către îmbunătățirea relației dintre cetățeni și stat. Este imperativ ca autoritățile să acționeze rapid pentru a rezolva problemele identificate și să continue să implementeze soluții care să faciliteze accesul cetățenilor la servicii digitale. Colaborarea interinstituțională și transparența în procesele administrative vor fi esențiale pentru a restabili încrederea publicului și pentru a asigura succesul acestui demers.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a promis că, în fiecare lună, vor fi raportate progresele în rezolvarea sesizărilor, ceea ce ar putea contribui la o mai bună gestionare a așteptărilor cetățenilor și la o îmbunătățire a serviciilor publice în viitor.