Împrumuturi ieftine și cerere mare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România începe anul 2026 dintr-o poziție financiară solidă, având o parte semnificativă a finanțării asigurată. La finalul lunii februarie, România a atras 4,7 miliarde de euro prin prima emisiune de euroobligațiuni din acest an, cu doar câteva zile înainte de escaladarea tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu. "Interesul investitorilor a fost de peste trei ori mai mare decât suma dorită, ceea ce ne-a permis să obținem costuri mai mici decât în 2025", a afirmat Nazare în cadrul unei postări pe Facebook.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, România a reușit să își reducă semnificativ costurile de împrumut. De exemplu, în 2025, România se împrumuta în euro la 5,29% pentru o maturitate de 5 ani, în timp ce în 2026, pentru o maturitate mai lungă de 7 ani, randamentul a scăzut la 4,64%. De asemenea, în dolari, costurile de finanțare au scăzut de la 7,55% pentru 12 ani în 2025 la 5,75% pentru 10 ani în emisiunea recentă. Aceste reduceri sunt remarcabile, având în vedere contextul internațional tot mai complicat.
Ministerul Finanțelor estimează că cererea mare din partea investitorilor va permite acoperirea a aproape jumătate din necesarul de finanțare externă pentru 2026. "Începem astfel anul dintr-o poziție financiară solidă, cu o parte semnificativă a finanțării pentru 2026 deja asigurată", a mai adăugat Nazare. Această strategie de împrumuturi ar putea fi crucială pentru gestionarea deficitului bugetar, care se estimează între 6% și 6,4% din PIB.
Planul anual de finanțare pentru 2026 preconizează un volum de aproximativ 265-275 miliarde lei, din care 160-170 miliarde lei vor proveni de pe piața internă, iar aproximativ 21 miliarde euro de pe piața externă. Ministerul Finanțelor a anunțat că sumele externe vor fi în principal asigurate prin emisiuni de euroobligațiuni, în valoare de 10 miliarde euro.
De asemenea, pe parcursul anului 2026, vor ajunge la maturitate euroobligațiuni în valoare de aproximativ 3,25 miliarde euro, cu date specifice de rambursare: 750 milioane euro pe 26 februarie, 1,56 miliarde euro pe 27 septembrie și 940 milioane euro pe 8 decembrie. Aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege impactul pe care îl va avea politica de împrumuturi asupra economiei românești și asupra stabilității financiare a țării.
Criticii, totuși, subliniază că în ciuda acestor progrese, România trebuie să rămână vigilentă în fața riscurilor externe, cum ar fi inflația globală și incertitudinile geopolitice. În plus, trebuie să se asigure că cheltuielile publice sunt gestionate eficient pentru a evita o acumulare excesivă a datoriei.
În concluzie, poziția financiară solidă a României la începutul anului 2026 este un semnal pozitiv, dar provocările rămân.
Este esențial ca autoritățile să continue să monitorizeze evoluțiile externe și să adapteze strategia de finanțare în consecință, menținând astfel stabilitatea economică a țării pe termen lung.